Procurorii Anticorupţie nu concep achitarea lui Relu Stanciu

Judecătorii din cadrul Tribunalului Tulcea s-au pronunţat, în primă instanţă, în dosarul în care Relu Stanciu, la data presupuselor fapte administrator al unei societăţi comerciale, a fost deferit justiţiei de procurorii DNA, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
 
Magistraţii au decis achitarea bărbatului, după ce au ajuns la concluzia că fapta de care este acuzat nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege. Instanţa a constatat că persoana vătămată AFIR şi-a recuperat prejudiciul în sumă de 9.035,90 de lei.
 
Nemulţumiţi de decizie, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au atacat hotărârea Tribunalului Tulcea, contestaţia fiind trimisă spre soluţionare Curţii de Apel Constanţa. Primul termen în apelul dosarului a fost stabilit pentru data de 13 septembrie. Oricare va fi decizia Curţii de Apel Constanţa, aceasta va fi definitivă.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că „la data de 13 octombrie 2006, societatea comercială reprezentată de inculpatul Stanciu Relu a încheiat cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de autoritate contractantă, un contract-cadru ce avea ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile pentru construcţia unei pensiuni agroturistice situate în Sulina, judeţul Tulcea“.
 
„Durata de execuţie a obiectivului a fost stabilită la 12 luni de la semnarea contractului de finanţare, iar valoarea totală eligibilă a proiectului care făcea obiectul finanţării a fost estimată la 692.632 de lei, din care autoritatea contractantă se angaja să acorde o finanţare nerambursabilă de maximum 346.316 lei. În acest context, inculpatul Stanciu Relu a prezentat la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit Tulcea mai multe documente care conţineau date nereale cu privire la realizarea unor capitole de lucrări, despre care avea cunoştinţă că nu s-au efectuat în realitate. Procedând în această manieră, inculpatul a obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile din bugetul general al Uniunii Europene, în valoare de 9.035 de lei. În cauză, procurorii au dispus măsura asigurătoare a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ce aparţin inculpatului“, conform rechizitoriului.