Minţile luminate din DIICOT s-au reunit într-un dosar. Ce au cerut şi care a fost verdictul judecătorilor

Mai mulţi specialişti IT şi specialişti cu înaltă calificare din cadrul structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au chemat la judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Finanţelor Publice, într-un dosar având ca obiect suspendare şi anulare act administrativ.
 
În concret, potrivit datelor oficiale, specialiştii IT şi specialişti cu înaltă calificare din cadrul structurii centrale a DIICOT au solicitat suspendarea şi ulterior anularea unui ordin al procurorului-şef al DIICOT, dar şi obligarea Ministerului Public să plătească salariile de încadrare brute lunare cuvenite începând cu 1 august 2016, actualizate în funcţie de rata inflaţiei, cu dobânda legală. Mai mult decât atât, reclamanţii au mai solicitat obligarea Ministerului Finanţelor Publice să deschidă Ministerului Public credite bugetare pentru plata sumelor datorate ca urmare a aplicării lunare a Deciziei nr. 260/VI-3 şi a Ordinului nr. 261/VI-3 din data de 23.08.2016.
 
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Finanţelor Publice a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active în raport de capătul de cerere formulat în contradictoriu cu acest pârât, lipsa calităţii procesuale pasive, inadmisibilitatea acestui capăt de cerere, având ca obiect obligarea Ministerului Finanţelor Publice să deschidă Ministerului Public credite bugetare pentru plata sumelor datorate, faţă de lipsa procedurii prealabile şi raportat la faptul că se tinde la depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti. Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
 
La rândul lor, reprezentanţii Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au depus la dosar note de şedinţă, prin care au invocat excepţia lipsei de interes a cererii de chemare în judecată, arătând că prin Ordinul nr. 435/VI-3 din 21.12.2016, emis de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, drepturile salariale ale specialiştilor din cadrul acestei structuri de parchet au fost recalculate, începând cu 1.08.2016, prin includerea creşterilor salariale acordate iniţial prin Ordinul nr. 261/VI-3 din 23.08.2016.
 
De asemenea, prin Decizia nr. 437/VI-3 din 21.12.2016, emisă de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, drepturile salariale ale specialiştilor IT - personal auxiliar de specialitate din cadrul acestei structuri de parchet au fost recalculate, începând cu 1.08.2016, prin includerea creşterilor salariale acordate iniţial prin Decizia nr. 260/VI-3 din 23.08.2016.
 
După deliberări, Curtea de Apel a admis excepţia lipsei de interes invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a respins acţiunea promovată de specialişti IT şi specialişti cu înaltă calificare din cadrul structurii centrale a direcţiei, ca lipsită de interes.
 
Decizia nu a fost definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.