Locul I pe listele de candidați la Consiliul Local Constanța Cum a pierdut, în primă instanță, Maria Teodora Obreja, de la Protecția Consumatorilor, procesul cu ANI (motivare)

 

• Recent, judecătorii Curții de Apel Constanța, în completul prezidat de magistratul Andrea Bianca Andruș, au motivat hotărârea prin care au repins acțiunea împotriva ANI deschisă de Maria Teodora Obreja.
• Este vorba despre dosarul cu numărul 235/36/2021, în care Maria Teodora Obreja are calitatea de reclamant, iar Agenția Națională de Integritate este pârât, obiectul dosarului fiind reprezentat de „conflict de interese/incompatibilitate – constatate de ANI“.
• Maria Teodora Obreja, funcționar public în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor – Regiunea Sud-Est Galați – Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, deschidea lista candidaților pentru Consiliul Local Constanța, din partea PPUSL, fapt sesizat într-un raport al Agenției Naționale de Integritate.
• În motivarea Hotărârii nr. 176/2021, Curtea de Apel Constanța a arătat, printre altele, că „afirmația reclamantei că nu a cunoscut despre candidatura sa este contrazisă de declarația de acceptare a candidaturii în raport de care putea și trebuia să verifice dacă a fost depusă candidatura sa și dacă a rămas definitivă, precum și de declarația din punctul de vedere exprimat la cererea Agenției, în care arată că a aflat despre înscrierea sa pe lista de candidați în data de 19.09.2020“.
• Întreaga Hotărâre nr. 176/2021 poate fi accesată în Secțiunea Document.

 
 
„Contrar susținerilor reclamantei, Curtea constată accesata s-a aflat în situația de incompatibilitate reținută prin raportul de evaluare contestat întrucât calitatea de candidat este suficientă pentru nașterea situației de incompatibilitate, fără a fi fost necesar ca în calitate de candidat să se implice activ în campania electorală“.
 
Fragmentul de mai sus face parte din Hotărârea nr. 176/2021 a Curții de Apel Constanța, decizie prin care Maria Teodora Obreja, de la Protecția Consumatorilor, a pierdut, în primă instanță, procesul deschis Agenției Naționale de Integritate, instituție ce o găsiste drept incompatibilă.
 
Recent, judecătorii Curții de Apel Constanța, în completul prezidat de magistratul Andrea Bianca Andruș, au motivat hotărârea prin care au repins acțiunea împotriva ANI deschisă de Maria Teodora Obreja.
 
Este vorba despre dosarul cu numărul 235/36/2021, în care Maria Teodora Obreja are calitatea de reclamant, iar Agenția Națională de Integritate este pârât, obiectul dosarului fiind reprezentat de „conflict de interese/incompatibilitate – constatate de ANI“.
 
Aceasta, funcționar public în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor – Regiunea Sud-Est Galați – Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, deschidea lista candidaților pentru Consiliul Local Constanța, din partea PPUSL, fapt sesizat într-un raport al Agenției Naționale de Integritate.
 
Maria Teodora Obreja a contestat raportul la Curtea de Apel Constanța, dar judecătorii au decis, la data de 22 septembrie 2021, să respingă cererea de chemare în judecată ca nefondată.
 
Decizia Curții de Apel Constanța poate fi atacată în recurs, la Curtea Supremă, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.
 
Astfel, în motivarea Hotărârii 176/2021, document citat pe Jurindex, magistrații au precizat „Contrar susținerilor reclamantei, Curtea constată accesata s-a aflat în situația de incompatibilitate reținută prin raportul de evaluare contestat întrucât calitatea de candidat este suficientă pentru nașterea situației de incompatibilitate, fără a fi fost necesar ca în calitate de candidat să se implice activ în campania electorală“
 
Nu a solicitat suspendarea raportului de serviciu
 
De asemenea, judecătorii au mai atras atenția asupra faptului că Obreja nu a solicitat suspendarea raportului de serviciu:
 
„Așa cum s-a arătat mai sus, situația de fapt reținută în raportul de evaluare este necontestată: reclamanta deținea calitatea de funcționar public în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galați la epoca alegerilor locale 2020, a candidat pentru funcția de consilier local pe lista Partidului Puterii Umaniste - Social Liberal și nu a solicitat suspendarea raportului de serviciu“, potrivit documentului citat pe www.rolii.ro.
 
În continuare, se mai arată:
 
„Curtea observă că art. 97 din Legea nr. 161/2003 face parte din Secțiunea a 5-a a Legii- Incompatibilități privind funcționarii publici. Art. 97 alin.2 din lege consacră o incompatibilitate temporară a funcționarului public ( pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales, respectiv până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit.) și nu poate fi primit argumentul reclamantei în sensul că art. 94 din Legea nr. 161/2003 nu reglementează situația de incompatibilitate reținută în raport - deținerea calității de funcționar public concomitent cu cea de candidat în alegeri“.
 
Conform sursei citate, „în primul rând Curtea constată că în raportul de evaluare nu s-a reținut doar că reclamanta a deținut concomitent calitățile de funcționar public și candidat în alegeri, ci că deși a candidat (nefiind aleasă) pentru alegerile locale 2020, nu și-a suspendat raportul de serviciu pe durata campaniei electorale până în ziua ulterioară alegerilor“.
 
„Raportul de serviciu se suspendă pe durata campaniei“
 
Judecătorii Curții de Apel au mai arătat că „apoi, Curtea observă că nu doar art. 94 din Legea nr. 161/2003 reglementează situații în care există o incompatibilitate cu funcția publică, ci și articolele 95-98. Astfel, calitatea de candidat în alegeri locale nu trebuia enumerată între calitățile care atrag incompatibilitatea enumerate în art. 94, întrucât calitatea de candidat în alegerile locale nu este incompatibilă cu funcția publică. Dimpotrivă, art.97 alin.1 din lege arată că funcționarul public poate candida pentru o funcție eligibilă sau poate fi numit într-o funcție de demnitate publică. Tot art. 97 arată însă la alin.2 că raportul de serviciu al funcționarului public care candidează pentru o funcție eligibilă se suspendă pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales, respectiv până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit“.
 
În aceste condiții, spun judecătorii, „exercitarea funcției publice este incompatibilă cu calitatea de candidat pentru o funcție eligibilă“.
 
„Nu pot fi primite susținerile reclamantei în sensul că valorile sociale ocrotite prin Legea nr. 161/2003 sunt amenințate și există incompatibilitate numai în situația unei suprapuneri a exercitării efective a funcției publice cu activitățile cu care se află în incompatibilitate“, potrivit hotărârii citate pe Jurindex.
 
„Incompatibilitatea reținută în sarcina reclamantei există între exercitarea funcției publice și calitatea de candidat pentru o funcție eligibilă, independent de acțiunile și activitățile pe care le-a desfășurat sau nu în vederea alegerii în funcția pentru care a candidat. Se poate observa că Legea nr. 161/2003 reglementează incompatibilități atât în legătură cu acțiuni/activități ( spre exemplu funcționarilor publici le este interzis să desfășoare alte activități, remunerate sau neremunerate în cadrul autorităților sau instituțiilor publice) , cât și în legătură cu alte calități ( spre exemplu funcționarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice), în acest din urmă caz fără să existe condiția exercitării efective a unei din acțiunile/activitățile care caracterizează respectiva calitate“, se arată în motivarea hotărârii citate pe www.rolii.ro.
 
„De aceea, nici nu era necesar pentru existența stării ca reclamanta să fi participat în mod activ la campania electorală“, au mai arătat judecătorii, în completul prezidat de magistratul Andrea Bianca Andruș.
 
„Incompatibilitatea există în considerația calității de candidat“
 
De asemenea, aceștia au subliniat că „chiar dacă art. 514 din Codul administrativ prevede că raportul de serviciu se suspendă pentru participarea la campania electorală, incompatibilitatea nu există în considerația acțiunilor/activităților pe care funcționarul public intenționează să le realizeze în campania electorală ci în considerația calității de candidat pentru o funcție eligibilă“.
 
„Se mai observă că ambele acte normative, Legea nr. 161/2003 și Codul administrativ, prevăd că raportul de serviciu se suspendă nu pe durata campaniei electorale, ci pe durata campaniei electorale și până în ziua ulterioară alegerilor. Campania electorală se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00, astfel că există o perioadă de trei zile ulterioară campaniei electorale în care raportul de serviciu trebuie de asemenea suspendat, ceea ce susține cele reținute de Curte în sensul că incompatibilitatea este independentă de acțiunile desfășurate sau nu de funcționarul public în campania electorală și este determinată de calitatea de candidat pentru o funcție eligibilă“, potrivit motivării judecătorilor.
 
„Susținerea reclamantei în sensul că Legea nr. 115/2015 îi conferă doar un drept de a participa la campania electorală este corectă dar nu este de natură a înlătura cele reținute anterior. Campania electorală, ca ansamblu de acțiuni și manifestări menite a populariza un program personal, se realizează nu numai de candidați, ci și de/prin partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, astfel că orice acțiune/activitate a partidului pe listele căruia candidează un funcționarul public este una care realizează campanie electorală pentru funcționarul respectiv. Chiar și din poziția de candidat independent funcționarul public este în aceeași situație de incompatibilitate, întrucât poate face obiectul contra-campaniei din partea contracaandidaților săi. Suspendarea raportului de serviciu nu este menită a facilita funcționarului public realizarea campaniei electorale, ci a menține în rândul populației aparența de imparțialitate și obiectivitate funcționarului public în exercitarea funcției, aparență care poate fi afectată în contextul în care candidează pentru o funcție eligibilă“, conform Hotărârii 176/2021.
 
„Dincolo de aceste considerații teoretice la dosarul cauzei, există un pliant electoral în care fotografia reclamantei este publicată prima în lista candidaților pentru funcția de consilier local ai Partidului Puterii Umaniste - Social Liberal, astfel că este cert că aceasta a făcut subiectul campaniei electorale desfășurate de respectivul partid iar calitatea de candidat a fost făcută publică. De asemenea, candidatura reclamantei a fost făcută publică prin publicarea în publicații on-line“, au spus judecătorii.
 
„Nu a cunoscut despre candidatura sa“
 
Mai departe, instanța a arătat că „afirmația reclamantei că nu a cunoscut despre candidatura sa este contrazisă de declarația de acceptare a candidaturii în raport de care putea și trebuia să verifice dacă a fost depusă candidatura sa și dacă a rămas definitivă, precum și de declarația din punctul de vedere exprimat la cererea Agenției, în care arată că a aflat despre înscrierea sa pe lista de candidați în data de 19.09.2020. Se constată că nici măcar la acea dată reclamanta nu a cerut suspendarea raportului său de serviciu. Faptul că nu se mai încadra în termenul de 15 zile prevăzut de art. 492 alin.(2) lit.l) din Codul administrativ (Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilități dacă funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.) nu justifică pasivitatea reclamantei, căreia îi era aplicabil nu termenul de 15 zile de la apariția stării de incompatibilitate ci termenul de cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de incidența situației de incompatibilitate prevăzut la art. 514 alin.2 Cod administrativ“.
 
Conform sursei citate, „critica recurentei în sensul că față de data rămânerii definitive a candidaturii (24.08.2020) și data începerii campaniei electorale (28.08.2020) Agenția îi pretinde să fi informat autoritatea în care funcționa chiar înainte de rămânerea definitivă a candidaturii de asemenea nu poate fi primită, întrucât reclamanta nu este în situația de a fi anunțat autoritatea în care funcționa cu mai puțin de 5 zile lucrătoare înainte de începerea campaniei ( situație în care Curtea ar fi analizat dacă putea și trebuia să acționeze în sensul arătat) , ci de a nu fi anunțat deloc autoritatea despre situația de incompatibilitate – nici la momentul rămânerii definitive a candidaturii, nici la acela al începutului campaniei electorale, nici la momentul la care afirmă că a aflat despre faptul că se afla pe lista candidaților Partidului Puterii Umaniste - Social Liberal“.
 
Nu în ultimul rând, magistrații au mai precizat: „Curtea nu va analiza acea critică de nelegalitate a raportului de evaluare care susține existența unui caz de suspendare de drept a raportului de serviciu întrucât această critică a fost formulată doar cu ocazia dezbaterilor pe fond, prin concluziile orale ale reprezentantului convențional, nu a fost expusă în cererea de chemare în judecată și, nefiind adusă la cunoștința părții adverse, nu a făcut obiectul dezbaterilor contradictorii“.
 
„Pentru considerentele expuse urmează a respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată“, au concluzionat magistrații Curții de Apel Constanța.
 
Astfel cum am precizat anterior, Maria Teodora Obreja are la dispoziție un termen de 15 zile de la momentul la care i se comunică hotărârea motivată pentru a declara recurs împotriva acesteia.
 
În cazul în care se va declara recurs, dosarul va ajunge pe masa magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție.
 
În această situație, Curtea Supremă va avea ultimul cuvânt în legătură cu acest proces.
 
Sursa motivare: www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. 
 
Citește și:
Funcționari publici cu statut special din cadrul IPJ Constanța, cercetați de Agenția Națională de Integritate