Coronavirus Efecte adverse pe termen lung, în urma infecției cu SARS-CoV-2

• Mulți pacienți se vindecă în câteva săptămâni de COVID-19, însă pe termen lungi, efectele sunt grave
• Plămânii sunt cele mai afectate organe, dar poate afecta și inima sau creierul

Majoritatea persoanelor infectate cu noul coronavirus tind să aibă forme ale bolii ușoare și moderate și se vindecă în câteva săptămâni. În schimb, persoanele care supraviețuiesc infecției COVID-19, după ce au avut nevoie de intubare și o spitalizare mai lungă, pot rămâne cu o serie de efecte adverse pe termen lung.
Infecția COVID-19 se dovedește a fi mult mai mult decât o boală respiratorie. Poate afecta mult mai multe organe, nu numai plămânii - de la piele și mușchi până la ochi, inima și rinichi - creând probleme de sănătate pe termen lung. Printre acestea se numără oboseală, vedere încețoșată, dificultăți de respirăție, dureri musculare, confuzie, dureri de cap și chiar halucinații.
„Persoanele care se recuperează de COVID-19 se pot confruntă ulterior cu o serie de probleme respiratorii, cardiace și renale. De asemenea, au un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge, care poate duce la un accident vascular cerebral sau atac de cord”, explică dr. Laurie Jacobs, șeful Departamentului de Medicină Internă al Centrului Medical Universitar Hackensack – unul dintre cele mai prestigioase spitale din Statele Unite ale Americii.

Oamenii de știință studiază efectele pe termen lung ale infecției COVID-19

Probabilitatea că un pacient să dezvolte simptome persistente este greu de stabilit, deoarece deocamdată sunt în desfășurare diferite studii care monitorizează supraviețuitorii pentru diferite perioade de timp. Până în prezent, un singur studiu revizuit peer to peer a raportat rezultate privind simptomele pe termen lung ale infecției COVID-19. Cercetarea a inclus un grup de 143 de supraviețuitori din Roma. Majoritatea dintre ei nu a avut nevoie de spitalizare și toți au fost evaluați la cel puțîn 60 de zile de la dată îmbolnăvirii. Potrivit studiului, supraviețuitorii au raportat o calitate a vieții înrăutățită în 44,1% din cazuri, inclusiv simptome de oboseală persistența (53,1%), dificultăți de respirăție (43,4%), dureri articulare (27,3%) și dureri toracice (21,7%).
O altă cercetare, tot din Italia, a descoperit că 87% dintr-o cohorta de pacienți internați pentru COVID-19 acută întâmpinau diferite probleme de sănătate chiar și după două luni de la dată infectării.
Datele din cadrul Studiulului simptomelor COVID, care utilizează o aplicație în care milioane de oameni din Statele Unite, Regatul Unit și Suedia și-au introdus simptomele, sugerează între 10% și 15% din pacienți, inclusiv pacienții cu forme ușoare de boală, nu se recuperează rapid.
În luna iulie a acestui an, cercetătorii din Regatul Unit al Marii Britanii, de la numeroase instituții medicale prestigioase, printre care amintim University College London și University of Leicester, au lansat un studiu care va monitoriza 10.000 de supraviețuitori pentru o perioada de minimum un an până la 25 de ani.

Efecte pe termen lung ale infecției COVID-19 cunoscute până în prezent

Deși încă mai sunt multe de învățat de la persoanele care s-au vindecat din COVID-19, există o serie de efecte pe termen lung pe care medicii le-au observat până în prezent.

Probleme cardiace.

Un studiu realizat de Universitatea din Frankford din Germania a arătat valori cardiace anormale la peste 75% dintre persoanele studiate care s-au recuperat de COVID-19. S-a constatat că o majoritate considerabilă a pacienților care au participat la studiu au avut inflamații la nivelul inimii și mucoasei musculare. Acest lucru poate fi tulburător, deoarece inflamațiile inimii pot duce la o boală cardiacă de lungă durata.

Probleme pulmonare.

Știm că infecția COVID-19 atacă în primul rând plămânii, provocând inflamații. Din acest motiv, supraviețuitorii pot manifestă pe pe termen lung dificultăți în respirăție. Unele persoane care se recuperează de COVID-19 pot experimenta o tuse uscată sau durere atunci când respiră, iar pacienții care au avut nevoie de ventilație mecanică pot avea simptome mai severe.

Probleme neurologice.

Cercetările arată că infecția COVID-19 poate afecta creierul și sistemul nervos central. Unii oameni care s-au vindecat au raportat simptome precum dureri de cap, amețeli, probleme de concentrare sau memorie și chiar halucinații. Cercetătorii susțîn că aceste simptome sunt mai frecvente la pacienții care au avut forme severe de boală.
Având de-a face cu o boală relativ nouă, deoacamdata nimeni nu șție de ce anumiți pacienți se confruntă cu unul sau mai multe efecte secundare după infecția cu noul coronavirus, cât persita aceste efecte și dacă infecția COVID-19 va determina apariția anumitor boli cronice, care vor avea nevoie de monitorizare pe viață.

Efectele adverse pe termen lung - o caracteristică a altor infecții virale

Simptomele pe termen lung după o boală virală severă nu sunt o noutate. Infecțiile cu alți agenți patogeni sunt asociate cu simptome de durata, de la probleme cardiace până la oboseală cronică. Chiar și bolile comune, cum ar fi gripă și pneumonia, pot presupune o recuperare îndelungată. De exemplu, gripă a fost legată mult timp de simptome persistente, cum ar fi oboseală și durerea musculară.
Supraviețuirea unei pneumonii virale severe, în special după o spitalizare la terapie intensivă, poate avea implicații pe termen lung, cum ar fi dificultăți de respirăție și oboseală cronică. Supraviețuitorii pot suferi, de asemenea, depresie (26–33%), anxietate (38–44%) sau tulburare de stres posttraumatic (22–24%).
Infecțiile cu anumite bacterii și virusul Zika, printre altele, sunt legate de sindromul Guillain-Barre, o afecțiune în care sistemul imunitar atacă țesutul nervos, provocând slăbiciune musculară și paralizie.
Există un precedent și în cazul infecțiilor cu alte coronavirusuri. De exemplu, primul coronavirus SARS și virusul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) au provocat boli grave, iar un număr semnificativ de pacienți au dezvoltat sindromul bolii respiratorie acute (ARDS) și au avut nevoie de îngrijiri medicale la terapie intensivă.
Cercetătorii canadieni au urmărit supraviețuitorii primului focar SARS din Toronto și au constatat că tulburările de somn, oboseală cronică, depresia și durerile musculare erau frecvente în rândul acestora. O treime dintre supraviețuitori au fost nevoiți să își schimbe locul de muncă și stilul de viață și doar 14% nu au avut simptome pe termen lung. În mod similar, o cercetare coreeană similară a arătat că, 48% dintr-un grup de supraviețuitori ai MERS au prezentat oboseală cronică inclusiv la un an de zile după ce s-au vindecat.