CN APM Constanța, la judecată cu Marcela Mariana Frigioiu. Mărul discordiei este remunerației fostei membre CA

Mărul discordiei dintre cele două părți constă în remunerația pe care Consiliul de Administrație CN APM i-a acordat-o membrului CA Marcela Mariana Frigioiu, fiind vorba de dreptul administratorului de a primi o remunerație suplimentară de 300 euro lunar, pe lângă cea netă de 900 euro lunar.
La Curtea de Apel Constanța, a fost înregistrat, în data de 28 octombrie 2019, apelul declarat de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA în procesul deschis în contencios administrativ și fiscal contra Marcelei Mariana Frigioiu (pârât).
Astfel, amintim că la data de 4 septembrie, Tribunalul Constanța a respins ca nefondată acțiunea lansată de CN APM, iar aceasta a atacat decizia prin apel la 30 septembrie 2019.

Soluția Tribunalului din data de 4.09.2019 este: „Respinge acţiunea ca nefondată. Obligă reclamanta în favoarea pârâtei la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 04.09.2019”.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 18.04.2019 reclamanta CN APM SA în contradictoriu cu pârâta Marcela Mariana Frigioiu a solicitat să se constate nulitatea absolută a prevederilor art 4.3 din contractul de mandat nr 3/04.02.2013 și să se dispună repunerea părților în situația anterioară cu obligarea pârâtei la plata sumei de 2.622 lei reprezentând plată remunerație aferentă desfășurării activității în cadrul comitetului de nominalizare și remunerare, remunerație aferentă lunilor aprilie și iulie 2013.

„În motivare s-a arătat că prin Hotărârea nr. 21/22.10.2012 a Consiliului de Administrație al CN APM SA a Marcelei Mariana Frigioiu a fost numita membra a Comitetului de audit, iar prin Hotărârea nr. 1/2013 a Adunării  Generale Ordinale a CN APM a aprobat contractul cadru de mandat (administrare) ce va fi încheiat cu administratorii numiții ai companiei; s-a mai arătat că în data de 04.02.2013 a fost încheiat un contract de mandat (administrare) între CN APM SA Constanta și Marcela Mariana Frigioiu, s-a mai arătat că în baza activității de dnei Marcela Mariana Frigioiu in cadrul comitetului de audit acesteia i-a fost achitata remunerația aferentă: în luna aprilie 2013 suma neta în cuantum de 1.301 lei, în luna iulie 2013 suma netă in cuantum de 1.321 lei, s-a mai învederat că, urmare desfășurării unei inspecții economico-financiare în perioada 16.09.2013 — 24.09.2013 la CN APM SA, Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați — Serviciul de Inspecție Economico — Financiară Galați — Biroul Inspecție Economico - Financiară Constanta — Tulcea, a fost emisă Dispoziția DGRFP Galați nr. 349/30.09.2013, dispoziție prin care, printre altele, s-a dispus "recuperarea sumei de 10.508  lei net reprezentând remunerație suplimentă înscrisă in contractele de mandat de la persoanele fizice care au încasat necuvenit aceste sume", motivat de faptul că nu respecta prevederile art. 37 alin. 1 și 2 din OUG nr. 109/2011; s-a mai arătat că aceasta Dispoziție obligatorie împreună cu actele administrativ-fiscale ulterioare au fost contestate, iar prin Decizia civilă nr. 2214/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost respinse definitiv toate demersurile jurisdicționale întreprinse”, potrivit rolii.ro.
Pârâta a formulat în termenul legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii invocând și excepția lipsei calității procesual active și excepția prescrierii dreptului la acțiune.  În motivarea excepției lipsei calității procesual active se arată că potrivit art 16 OUG 109/2011 privind guvernarea corporativă a întreprinderilor publice (aplicabilă cauzei cf art 2.2.b) acțiunea în răspundere împotriva administratorilor este introdusă de autoritatea publică tutelară, autoritate care în cazul de față este Ministerul Transporturilor. Sub aspectul excepției prescripției dreptului la acțiune se arată că sumele solicitate au fost achitate în anul 2013, că de la acel moment au trecut mai mult de trei ani, că emiterea deciziei ANAF nu constituie motiv de întrerupere a prescripției și nici contestarea deciziei în fața instanțelor de contencios administrativ. Chiar trecând peste acest aspect se arată că măsurile dispuse prin dispoziție obligatorie pentru plata obligațiilor datorate sunt obligatorii de la data comunicării acestora cf art 21.5 OUG 94/2011.

Prin contractul de mandat nr 3/04.02.2013 încheiat între CN APM SA și pârâta Marcela Mariana Frigioiu (având în vedere că în urma hotărârii AGOA din 06.08.2012 Marcela Mariana Frigioiu a fost numită în calitatea de membru al Consiliului de administrație al CN APM SA) s-a stabilit prin art 4.3 dreptul administratorului de a primi o remunerație suplimentară de 300 euro lunar (pe lângă cea netă de 900 euro lunar prevăzută la art 4.1) pentru calitatea de membru al unui comitet consultativ organizat la nivelul consiliului de administrație cel mult o dată la trei luni.
Ca urmare a măsurilor dispuse prin decizia DSGRFP Galați prezentatnă mai sus și a faptului că a fost respinsă contestația împotriva acestei decizii reclamanta CN APM SA a formulat acțiunea prin care invocă nulitatea absolută a art 4.3 din contractul de mandat încheiat cu pârâta și solicită repunerea părților în situația anterioară.
Instanța nu poate reține nici faptul că interesul ocrotit este unul general și că acest fapt ar rezulta neîndoielnic din lege. Legea nu interzice acordarea unei indemnizații suplimentare ba chiar prevede expres această posibilitate dar instituie cerința de a fi aprobată prin hotărâre AGOA. Această din urmă cerință nu a fost respectată dar acest fapt s-a întâmplat în primul rând din culpa reclamantei CN APM SA care a încheiat un contract de mandat cu pârâta prin care stabilește o indemnizație suplimentară în afara cadrului legal. Astfel reclamanta formulează prezenta acțiune prin care cere constatarea nulității absolute a unei dispoziții contractuale edictate cu încălcarea legii încălcând la rândul său principiul „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”.

Organul fiscal a semnalat această neregulă în urma controlului efectuat iar instanțele de contencios au precizat de asemenea că nu au fost respectate dispozițiile legale. Împrejurarea însă nu este imputabilă pârâtei iar cele reținute de organul fiscal și instanțele de contencios nici măcar nu îi sunt opozabile de vreme ce nu a fost parte în acele litigii.

În realitate cauza acțiunii este afectată. Intenția reclamantei este de a recupera prejudiciul reprezentat de indemnizațiile suplimentare pentru a respecta decizia organului de control. Clauza contractuală invocată prin care s-a stabilit indemnizația suplimentară fără o hotărâre AGOA a încălcat dispozițiile legale mai sus arătate dar sancțiunea nu este nulitatea absolută ci nulitatea relativă deoarece legea nu prevede sancțiunea nulității absolute și nici nu rezultă neîndoielnic că interesul este unul general. Pentru aceste considerente instanța apreciază că această clauză nu este lovită de nulitate absolută. Prin urmare nu se poate dispune nici repunerea părților în situația anterioară în condițiile în care indemnizația a fost achitată în temeiul unei clauze cu privire la care nu s-a constatat nulitatea absolută și care se impune părților cu forță obligatorie cf art 1270 NCCiv. În temeiul art 453 NCprciv reclamanta va fi obligată în favoarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.
 
Citește și

Baltă, Frigioiu, Teodosiu CA-ul Portului Constanţa se reuneşte luni pentru a discuta despre alegerea unui nou preşedinte

Criză fără precedent în bugetul municipiului Constanţa pentru 2019! Cheltuielile cu salariile au crescut cu 40%. S-au tăiat banii regiilor. Primăria îşi propune să vândă cât mai multe terenuri