Cine sunt judecătorii care vor decide libertatea lui Elan Schwartzenberg. Unul este din Constanţa

Curtea de Apel Bucureşti a analizat, ieri, contestaţia formulată de procurorii DNA împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti prin intermediul căreia s-a dispus revocarea arestului preventiv luat faţă de Emilian Schwartzenberg, cu dublă cetăţenie, domiciliat în Israel. Cauza a fost amânată pentru data de 2 august, ora 9.00.
  
Completul de judecată a fost format din judecătorii Daniela Panioglu şi Mihai Valentin, ambii judecători ai Curţii de Apel Bucureşti.
 
Daniela Panioglu a judecat dosarul în care Valentin Răducu Preda, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi ex-consilier al lui Radu Ştefan Mazăre în perioada în care acesta a fost edilul-şef al oraşului, a fost condamnat la şase ani de închisoare.
 
În 2017, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva Danielei Panioglu, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. În 2014, Daniela Panioglu a decis menţinerea sub control judiciar a lui Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul şef al CJC. Tot atunci, Panioglu a menţinut hotărârea Tribunalului Bucureşti prin intermediul căreia s-a respins cererea de revocare a măsurii controlului judiciar şi i s-a încuviinţat lui Nicuşor Constantinescu să părăsească teritoriul României în perioada 6 - 11 iunie 2014, pentru a se deplasa la unitatea medicală Johns Hopkins Chicago.
 
În luna iulie 2016, judecătorul Valentin Mihai, fostul preşedinte al Secţiei Penale din cadrul Judecătoriei Constanţa, a promovat la Tribunalul Bucureşti. În prezent, acesta este delegat la Curtea de Apel Bucureşti. Printre dosarele judecate de Valentin Mihai se află cel în care Adrian Zglobiu l-a scuipat pe fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, în Portul Constanţa.
 
În cauză, Valentin Mihai l-a condamnat pe Zglobiu la trei luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice. Aplicarea pedepsei închisorii stabilite a fost amânată pe un termen de supraveghere de doi ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei. Un alt dosar judecat de Valentin Mihai a fost şi cel în care cunoscuta cântăreaţă din Constanţa Alexandra Stan a reclamat că a fost bătută de Vasile Marcel Prodan, cel care i-a fost manager. Valentin Mihai l-a condamnat pe Prodan la şapte luni de închisoare cu suspendare. Totodată, Marcel Prodan a fost obligat să-i achite cântăreţei daune materiale de 193 de euro şi 10.000 de euro daune morale.
 
Revenind la dosarul lui Schwartzenberg, acesta a fost trimis în judecată, arestat în lipsă, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
 
În cauză, Emilian Schwartzenberg este acuzat de complicitate la dare de mită, dosarul fiind de fapt o disjungere din procesul denumit generic Campusul Social Henri Coandă, unde fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Ştefan Mazăre, este acuzat de luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni), fratele său, fostul senator Alexandru Mazăre, este bănuit de complicitate la luare de mită şi de fals în declaraţii (trei infracţiuni), iar în sarcina omului de afaceri Avraham Morgenstern s-a reţinut infracţiunea de dare de mită.
 
Potrivit DNA, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: „Inculpatul Schwartzenberg Emilian, în cursul anului 2011, l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures SRL, să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, pentru ca acesta să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures SRL să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului Social Henri Coandă, în valoare de 40.964.030 de lei fără TVA (circa 10 milioane de euro) din municipiul Constanţa“.
 
„Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu cei doi“, conform DNA.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile dispuse în cauză.
 
În dosarul fraţilor Mazăre, Tribunalul Bucureşti a decis: condamnarea lui Alexandru Mazăre (...) la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală şi achitarea acestuia sub aspectul infracţiunii de complicitate la luare de mită (fapta nu există). Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost achitat sub aspectul infracţiunii de dare de mită, după ce judecătorii au concluzionat că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege“. Radu Mazăre: condamnat la pedeapsa de 5.000 de lei amendă penală. Instanţa a mai decis achitarea fostului primar al municipiului Constanţa sub aspectul infracţiunii de luare de mită. În acest caz, instanţa a decis că fapta de care este acuzat Radu Mazăre nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.
 
În continuare, judecătorii au decis ridicarea măsurii asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanţa din data de 28.03.2016, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Alexandru Mazăre şi Radu Ştefan Mazăre. „Ridică măsura asigurătoare a sechestrului, instituit prin ordonanţa din 11.04.2014, asupra sumelor de 18.550 de euro şi 114 dolari USA ridicate de la inculpatul Mazăre Radu Ştefan cu ocazia percheziţiei domiciliare“, potrivit minutei judecătoreşti. În prezenta cauză, Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern au fost reţinuţi preventiv pe o durată de 24 de ore începând de la data de 8.04.2014 până la data de 9.04.2014.