Amintiri din Constanța veche Fundătura Ștefan cel Mare, din Constanța, în centrul unui proces pe Legea 10. Pe teren se aflau o moară și o fabrică de pâine

• În centrul unui proces civil recent soluționat de judecătorii Tribunalului Constanța, se află o moară și o fabrică de pâine ce se aflau, în 1949, în inima de azi a orașului de la malul mării, pe strada („Fundătura“) Ștefan cel Mare, la numărul 2.
• Reclamant în dosar este Adriana Luțai, moștenitoare după tată a lui Alexandry Sakmari (Sacmari).
• Aceasta a solicitat instanței anularea în parte a Dispoziției nr. 2111/19.03.2020 a Primarului Municipiului Constanța.
• Pe 27 ianuarie 2021, Tribunalul Constanța a respins acțiunea, însă decizia poate fi atacată în apel.

După zeci de ani de comunism și alte zeci scurse de la Revoluția din 1989, uneori, mici ferestre se deschid în Constanța spre trecut și, atunci, mici frânturi din orașul veche se pot întrezări, în spatele dosarelor prăfuite din instanță.

Într-un proces civil recent soluționat de judecătorii Tribunalului Constanța, se întrevăd timid o moară și o fabrică de pâine ce se aflau, în 1949, în inima de azi a orașului de la malul mării, pe strada („Fundătura“) Ștefan cel Mare, la numărul 2.

Astăzi, din moară și din fabrica de pâine au rămas doar amintirile din hârtiile depuse înaintea judecătorilor, iar blocuri semețe tronează pe locul ce amintește de începuturile ambițioase ale unui oraș tânăr. Începuturi ambițioase „naționalizate“, la fel ca multe alte vise, prin Legea nr. 119 din 11 iunie 1948.

Cauza civilă cu numărul 3156/118/2020 spune o poveste a Constanței vechi, fărâmă de istorie de care numai unii își mai aduc astăzi aminte.
 

Ce a solicitat reclamanta

Reclamant în dosar este Adriana Luțai, moștenitoare după tată a lui Alexandry Sakmari (Sacmari), aceasta judecându-se cu Primarul Municipiului Constanța, dar și cu Municipiul Constanța prin Primar pentru anularea în parte a Dispoziției nr. 2111/19.03.2020.

Potrivit Hotărârii nr. 203/2021 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex, reclamanta a solicitat anularea în parte a dispoziției respective „în temeiul art. 35 alin. (3) din legea nr. 165/2013, stabilirea întinderii dreptului de proprietate/creanță al reclamantei, de pe urma autorului inițial A. S., în sensul că este singura persoană îndreptățită și, în consecință, obligarea pârâților la acordarea despăgubirilor aferente acestui drept“.

În motivarea acțiunii sale, femeia a povestit despre moara și fabrica de pâine pe care bunicul său le-a ridicat pe strada Ștefan cel Mare, din Constanța.

Potrivit sursei citate, aceasta „a arătat că este nepoata de fiu a lui A. Sacmari (Sakmari/Sahmary), care a avut un unic fiu, pe tatăl reclamantei – A. (Alexandry) Sacmari (Sakmari). În 12.07.1928, bunicul său a cumpărat un teren viran in mun. Constanta, (...), în suprafață de 555 m.p. Pe acest teren liber a edificat o moară și o fabrică de pâine“, potrivit www.rolii.ro.
 

Teren pe „Mircea cel Mare“

Reclamanta a mai arătat că „ulterior, în 29.04.1936, alipit de acest teren, a cumpărat și imobilul situat în mun. Constanta, Fundătura (Stradela) Ștefan cel Mare nr. 2, format din construcție și teren de 103,88 m.p. Împreună, acestea au format un lot comun sub numărul 88 pe (...) (Mircea cel Mare), totalizând 658,88 mp. Prin decretul nr. 119/1948, imobilul din (...) nr. 88 - format din teren și construcții a fost naționalizat“, conform sursei citate.

Amintim, prin Legea nr. 119 din 11 iunie 1948, se naționalizau întreprinderile industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi.

Moara și fabrica de pâine de pe Stradela Ștefan cel Mare intrau în această categorie, astfel că bunurile au intrat în proprietatea statului.

Pentru a reveni la procesul desfășurat la Tribunalul Constanța, reclamanta a arătat că „anterior intrării in vigoare a Legii nr. 10/2001, a notificat Primăria Constanța în sensul retrocedării tuturor proprietăților pe care bunicul meu A. Sacmari le-a avut în mun. Constanța și care au fost naționalizate. Sub nr. 40.417/19.08.1999, Primăria Constanța confirmă existența construcției și a terenului din Mircea cel Bătrân nr. 88 (sau fundătura Ștefan cel Mare nr. 2) și anexează un plan de situație, care relevă și stradela (fundătura) Ștefan cel Mare. Ulterior, în 11.08.2000 i se respinge cererea de restituire“, potrivit Hotărârii nr.203/2021, citată pe Jurindex.
 

Acordarea de despăgubiri doar pentru construcție

În continuare, femeia a precizat că a notificat primăria și după intrarea în vigoare a Legii 10/2001, pentru a i se acorda despăgubiri pentru construcțiile din strada respectivă, dar și pentru terenurile aferente acelor construcții, a căror suprafață totală, potrivit reclamantei, era de 658,88 mp.

„Prin dispoziția Primarului Municipiului Constanța nr. 3.484/18.06.2008 (amendată prin dispoziția nr. 936/30.01.2009), s -a propus acordarea de despăgubiri pentru reclamantă doar pentru construcție, nu și pentru teren și transmiterea dosarului către ANRP via Prefectura Constanța“, se arată în Hotărârea nr. 203/2021.

„De aici a continuat un dialog al surzilor, culminând cu nesoluționarea cererii sale de despăgubire pentru teren, la mai bine de 70 de ani de comunism dar mai ales cu investirea Tribunalului Constanța cu acțiunea înregistrată sub nr. (...) în sensul obligării pârâților la soluționarea cererii inițiale. În acest dosar a fost sancționată procedural prin respingerea cererii ca tardiv formulată“, a arătat reclamanta, potrivit www.rolii.ro.

Reclamanta a mai arătat că, în urma decesului mamei sale, ea este singurul moștenitor îndreptățit la despăgubiri pentru bunurile deținute de bunicul său, respectiv moara, fabrica de pâine și terenurile aferente.

De asemenea, aceasta a mai arătat la instanță că fratele său, din altă căsătorie a mamei sale, a dat declarație notarială prin care a arătat că renunță la pretenții.
 

Ce a decis instanța

În urma deliberărilor, însă, magistrații Tribunalului Constanța, în completul prezidat de judecătoarea Adriana Mihaela Vasile, au decis respingerea acțiunii.

Astfel, în Hotărârea nr. 203/2021, judecătorii au arătat că „reclamanta nu a arătat ce dispoziții legale au fost încălcate. În același sens, Tribunalul reține că intervenientul (...) nu a renunțat la moștenirea mamei sale, iar în condițiile în care nu a renunțat la moștenirea de pe urma mamei sale, renunțarea la drepturile legate de imobilul situat în Constanța, str. Mircea cel Bătrân nr.88, compus din teren în suprafață de 658,88 mp nu poate fi decât ulterioară recunoașterii acestor drepturi de către stat“.

„Altfel spus, pentru a putea renunța la dreptul la despăgubiri în favoarea surorii sale uterine, acest drept trebuie mai întâi să existe, respectiv să fi recunoscut de către cel căruia i se opune. Prin urmare, poziția procesuală a intervenientului exprimată prin întâmpinare nu poate produce efecte juridice decât ulterior recunoașterii dreptului la despăgubiri“, au mai arătat magistrații.

În aceste condiții, instanța „respinge cererea, ca nefondată. Obligă reclamanta la plata către pârâtul Municipiul Constanța prin Primar a sumei de 1487,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat“.

Hotărârea a fost pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 27 ianuarie 2021.

Aceasta poate fi atacată în apel în termen de 30 de zile la comunicare.

Sursa foto: maps.google.com


Citește și:

Epopeea retrocedărilor Un teren din Mamaia și-ar putea schimba proprietarul. Municipalitatea din Constanța, obligată să soluționeze notificări de acum 20 de ani