Activitate stabilită prin Regulamentul locurilor de parcare Ridicarea autovehiculelor în Constanţa, taxată de judecători

În mai puţin de o lună, judecătorii de la Curtea de Apel Constanţa vor decide soarta Regulamentului parcărilor din Constanţa! La începutul lunii viitoare, magistraţii vor judeca recursul formulat de Consiliul Local al Municipiului Constanţa împotriva deciziei prin intermediul căreia Tribunalul Constanţa a anulat în primă instanţă (prin hotărârea 879/2019 din 04 iunie 2019) Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanţa nr. 235/28.06.2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a parcărilor publice de pe raza municipiului Constanţa.


În motivarea deciziei de anulare a Regulamentului parcărilor din Constanţa, judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din Tribunalul Constanţa au criticat atât sistemul privind plata parcării prin SMS, maniera de exploatare a locurilor de parcare de reşedinţă, dar şi activitatea de ridicare a autovehiculelor, subiect pe care îl vom aborda în continuare.

Date generale

Instanţa reţine că HCL nr. 235/2018 nu constituie singurul act administrativ normativ menit a reglementa toate aspectele care ţin de gestionarea locurilor de parcare la nivelul municipiului Constanţa.


Regulamentul aprobat prin HCL nr. 235/2018 reprezintă cadrul general de desfăşurare a operaţiunilor tehnico-materiale ce derivă din activitatea de parcare, în condiţiile în care unele aspecte concrete privind parcările de pe raza municipiului Constanţa fie au fost deja reglementate, fie urmează să facă obiectul unor reglementări distincte (taxele datorate pentru parcările de reşedinţă sunt stabilite prin hotărârile anuale de impozite şi tarifele instituite în temeiul Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, iar tarifele aplicate de către operatorul Confort Urban SRL, sunt supuse aprobării Consiliului Local, fiind stabilite conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanţa nr. 221/2017 modificată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Constanţa nr. 297/2017, activitatea de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a domeniului public al Municipiului Constanţa face obiectul unei alte reglementari, respectiv Hotărârea Consiliului Local nr. 399/2018.

„Ridicarea vehiculului instituită de Regulament, nelegală“

În motivare, judecătorii Tribunalului Constanţa arată că „măsura complementară a ridicării vehiculului, instituită prin art. 25 alin. 3 din Regulament, este, de asemenea, nelegală“.


Sub un prim aspect, spun magistraţii, „pentru că autorităţile publice locale nu au dreptul de a reglementa alte sancţiuni complementare decât cele enumerate în art. 5 alin. 3 din OG nr. 2/2001“.


„În acest sens, sunt prevederile art. 5 alin. 4 din OG nr. 2/2001 potrivit cu care «Prin legi speciale se pot stabili şi alte sancţiuni principale sau complementare». Se reţine că sancţiunea complementară a ridicării autovehiculelor se poate dispune exclusiv de către Poliţia Rutieră şi doar în ceea ce priveşte autovehiculele parcate neregulamentar - dispoziţiile art. 64 din OUG nr. 395/2002 şi art. 203 ind. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG nr.1391/2006. Faptul că măsura se pune efectiv în aplicare de către administratorul drumului public sau de către autoritatea publică locală nu se confundă cu dreptul de a legifera sancţiuni complementare. Mai mult, autoritatea publică locală nu poate reglementa măsura complementară a ridicării vehiculului pentru alte fapte contravenţionale decât cele pentru care prin lege s-a stabilit o astfel de sancţiune complementară“, conform motivării.


Or, instanţa a reţinut că, asupra nelegalităţii hotărârilor de consiliu local prin care se reglementează măsura complementară a ridicării autovehiculelor a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie încă din anul 2015, prin Decizia nr. 9/2015 pronunţată într-un recurs în interesul legii, în considerentele căreia a reţinut (...) nulităţii intervine ca urmare a nerespectarii competenţei de reglementare a autorităţilor administraţiei publice locale în aceasta materie şi pentru încălcarea normelor de tehnică legislativă consacrate prin art. 4 alin. (3), art. 80 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă prin elaborarea actelor normative, republicată cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului, inclusiv actele autorităţilor administraţiei publice locale, se emit în limitele si potrivit normelor care le ordona, şi prin art. 81 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cărora reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale nu pot contraveni Constituţiei României şi reglementărilor din actele normative de nivel superior”.


Stabilirea unei unice sancţiuni contravenţionale pentru toate faptele contravenţionale reglementate de art. 24 din Regulament este nelegală, încălcând dispoziţiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care, „Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”. În mod evident, gradul de pericol social al faptei contravenţionale reglementată de art. 24 lit. b) din Regulament este mult mai redus comparativ cu celelalte fapte contravenţionale prevăzute de art. 24. Cu toate acestea, fapta respectivă este sancţionată cu aceeaşi sancţiune, respectiv amenda de la 600 lei la 3.000 lei.


De asemenea, stabilirea amenzii contravenţionale în acelaşi cuantum pentru toate faptele contravenţionale reglementate de art.24 din Regulament este nelegală, încălcând dispoziţiile art.5 alin.5 din OG nr.2/2001 potrivit cu care „Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”.


În mod evident, gradul de pericol social al faptei contravenţionale reglementată de art.24 lit. b din Regulament este mult mai redus comparativ cu celelalte fapte contravenţionale prevăzute de art.24, cu toate acestea fapta respectivă este sancţionată cu aceeaşi sancţiune, respectiv amenda de la 600 lei la 1.000 lei. În egală măsură, dispoziţiile art.25 alin.5 din Regulament, care interzic aplicarea sancţiunii avertismentului, sunt nelegale, fiind edictate cu încălcarea prevederilor art.5 alin.2 şi art.7 alin.3 din OG nr.2/2001.


Sursa text: rolii.ro


Amintim că, începând din primăvara anului 2019, în municipiul Constanţa s-a reluat acţiunea de ridicare a maşinilor care staţionează sau sunt oprite neregulamentar. Măsura ridicării autovehiculelor este dispusă de poliţiştii rutieri din cadrul IPJ Constanţa şi de poliţiştii locali de la Direcţia Generală Poliţia Locală (instituţie aflată în subordinea Primăriei Constanţa).

Maşinile se recuperează doar după achitarea taxelor prevăzute prin HCLM 399/2018: tarif ridicare maşini - 450 de lei, tarif transport maşini - 120 de lei, tarif depozitare maşini/ zi - 60 de lei. Maşinile sunt depozitate în parcul auto al SC Confort Urban, situat pe strada Caraiman nr. 1.


Citeşte şi:

Un autoturism a stat zece zile în parcul auto de pe Caraiman. De ce documente aveţi nevoie pentru recuperarea maşinii, dacă v-a fost ridicată

„Trebuie să fie accesibilă oricărui cetăţean“
Plata parcării prin SMS, criticată dur de judecătorii Tribunalului Constanţa

„Situaţie discriminatorie, nelegală şi halucinantă“
Regulamentul parcărilor din Constanţa, anulat de Tribunalul Constanţa, a ajuns la instanţa finală