Sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Tariverde, judeţul Constanţa

Deşi istoria satului Tariverde se pierde în negura vremurilor, fiind dovezi că în jurul vetrei actuale a satului au existat aşezări înainte şi după sosirea turcilor în Dobrogea, se poate spune cu siguranţă că actualul sat a fost înfiinţat în jurul anului 1878, când familii de germani au venit în Dobrogea din Germania şi sudul Basarabiei. Abia în anul 1924 s-au stabilit şi români din Oltenia, ocupaţia principală a locuitorilor noului sat fiind agricultura şi creşterea animalelor.

În anul 1928, germanii, care erau de confesiune catolică, au construit o biserică din piatră şi cărămidă, în formă de corabie, stil gotic, acoperită cu eternit, având o singură turlă şi o cruce, fără pictură interioară sau exterioară. Nu se cunosc arhitectul şi constructorul bisericii, dar în anul 1928, în luna octombrie, biserica a fost sfinţită de către decanul Rudolf Honigberger din Bucureşti, cu pastorii Zimmerling şi Erich Darsow.
 
În anul 1940, după repatrierea germanilor din satul Tariverde, biserica ridicată de ei a fost dată cultului creştin-ortodox, Episcopia Constanţei numindu-l ca prim paroh pe preotul Vasile Chivu, cel căruia i-a fost încredinţată misiunea de a pregăti sfântul lăcaş în vederea oficierii slujbei de sfinţire.
 
Potrivit preotului Ioachim Nicolae, fost paroh al parohiei Tariverde:
„În anul 1940, după repatrierea comunităţii germane din satul Tariverde au venit în locul lor români şi aromâni din sudul Dunării - Cadrilater şi Durostorum. În aceste condiţii Biserica a fost dată cultului ortodox, făcându-se cuvenitele modificări. Catapeteasma lucrată în lemn de brad, vopsită în maro-roşcat, cuprinzând un număr de 45 de icoane pictate în ulei, de pictorul Alexandru Boancăla. Biserica a fost sfinţită, primind hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“.
 
Acelaşi lucru reiese şi dintr-o adresă a preotului Vasile Chivu, din 6 aprilie 1944, către Chesarie Păunescu, episcopul Constanţei, pe care îl ruga să aprobe sfinţirea bisericii: „Prea Sfinţite Stăpâne, cu adâncă smerenie vă rugăm să binevoiţi a dispune sfinţirea Bisericii din parohia noastră. Această biserică a rămas de la germanii repatriaţi, care au ocupat acest sat înainte, în locul lor venind evacuaţi din Cadrilater foarte săraci.
 
Cu toate greutăţile pe care le-am întâmpinat am reuşit să construim o catapeteasmă şi să pictăm şi să aşezăm Icoanele Împărăteşti, restul de icoane fiind în lucru. 
Posedăm Sfintele Vase, veşmintele necesare sfintelor slujbe, cât şi cărţile de ritual, afară de Octoihul Mare şi Minee.
Celelalte lipsuri ne vom strădui a le completa până la data când veţi dispune sfinţirea.
Preot paroh Vasile Chivu“.
 
Şi locuitorul Dumitru Ciotti, român evacuat din Cadrilater şi membru al ziarului „Românul - Ziar născut şi crescut în Silistra. Apără interesele evacuaţilor din Dobrogea de Sud a lui Mircea cel Bătrân“, se adresa, pe 31 martie 1944, lui Chesarie Pănescu, episcopul Constanţei, cu rugămintea de a oficia slujba de sfinţire a bisericii din Tariverde:
„În numele şi ca reprezentant al unui ziar apărător zi de zi şi susţinător al evacuaţilor din Cadrilaterul Românesc, cu durere în suflet supun cunoştinţei Prea Sfinţiei Voastre următoarele:
Se împlinesc aproape 4 ani de când suntem instalaţi în satul Tariverde, unde am trecut timpuri bune şi foarte grele. În calitate de creştini nu suntem deloc mulţumiţi, deoarece fără Sfânta Liturghie ne îndepărtăm de la credinţa păstrată de la strămoşi. (...) Cât timp am fost în Cadrilater am dat exemplu de credinţa noastră, unde am zidit prin munca noastră mai multe biserici şi mănăstirea lui com. General Dragalina. (...)
Aceşti colonişti prin glasul meu vă roagă să le daţi binecuvântarea şi să trimiteţi bisericii din Tariverde Sfântul Antimis (...).
D. Ciotti“.
 
Din nefericire, cele două cereri nu au putut fi soluţionate din cauza unor aprobări care au venit cu întârziere de la Ministerul Cultelor, dar biserica a fost sfinţită până la urmă pe 28 octombrie 1945 de episcopul Chesarie al Constanţei.
 
În Arhivele Arhiepiscopiei Tomisului se păstrează un exemplar din actul de sfinţire al bisericii, semnat de episcopul Constanţei, preotul Gheorghe Sorescu, consilier eparhial, preotul Vasile Chivu, parohul bisericii, preotul Stelian Duţu, protopopul Constanţei, şi de alţi preoţi şi diaconi care au participat la sfânta slujbă.



Printre altele, actul de sfinţire a bisericii consemnează următoarele: „(...) Sfinţitu-sa astăzi 28 Octombrie, anul mântuirii una mie nouă sute patruzeci şi cinci, de către Prea Sfinţitul Episcop D.D. Chesarie Păunescu al Epparhiei Constanţa, înconjurat de un sobor de preoţi şi în prezenţa autorităţilor şi a unei mari mulţimi de credincioşi din localitate şi din împrejurimi; în zilele Prea Înălţatului Rege Mihai I, Patriarh al României fiind Î.P.S. Nicodim Munteanu“.
 
Preoţii care au slujit în această parohie sunt: pr. Vasile Chivu, pr. Virgil Neagu, pr. Gheorghe Comănici, pr. Ioan Gheţi, pr. Nicolae Ioachim, pr. Ion Tudorache şi pr. Andrei Ciornea, iar astăzi slujeşte preotul prof. dr. Viorel Roşu, care a întreprins mai multe lucrări de restaurare şi renovare a sfântului lăcaş.

Bibliografie:
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Caseta 121, Dosar 6
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar Inventar parohia Tariverde, 1967
 
Sursă foto: Ionuţ Druche
 
Despre Ionuţ Druche
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“ 

 Sculptorul Ion Jalea, ctitor al bisericii din Ciocârlia de Jos, judeţul Constanţa