Sfântul Cuvios Ioan Scărarul

În acestă Duminică am auzit îndemnul Fericirilor rostite pe Tabor, dar şi minunea vindecării lunatecului.
Neamul de draci poate fi izgonit doar cu post şi rugăciune, şi „Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu”!
Împărăţia Lui nu este mâncare sau băutură şi acolo vor ajunge numai cei vrednici. Se înşală amarnic aceia care îşi închipuie că se vor descurca prin ,,aranjamente”. Iar cei care propovăduiesc credinţa doar pentru câştig urât şi smintesc prin comportamentul lor pe cei care sunt pe drumul cel bun, îşi vor lua ,,plata”: pe toţi îi vei cunoaşte după roadele lor! 



Culegem fructul unui ,,pom roditor” în grădina Ortodoxiei, dacă vom alege Scara vieţii şi poveţele lui ca sfaturi evanghelice.
Sfântul Ioan numit  ,,Scărarul” aşează prin viaţa lui ascetică şi plină de sfinţenie o Scară cu 30 de trepte, ca să ajungi la Cer  prin rugăciune şi virtuţi. Astfel omul care vrea să se îmbunătăţescă suie treaptă cu treaptă până la desăvârşire: Mântuire. Omenirea ,,coborând” din Rai a rămas cu privirea  spre Sus, iar cel credincios este convins că Împărăţia lui Dumnezeu îi aparţine, deoarece Arhiereul Hristos este singurul care a străbătut Cerurile şi ne-a arătat Calea care duce la Treimea Sfântă.
Un tânăr ,,inspirat” adună până la 18 ani precum o ,,albină” polenul culturii antice, studiind medicina hipocratică, presopunctura, acopunctura, hipnoza, practicile orientale, răbdarea curentelor stoice, meditaţiile orientale şi fagurele de miere al Sfintelor Scripturii.
S-a născut în Palestina în anul 523 şi se numeşte Ioan Scărarul, care avea 16 ani când Xenofont tatăl său a murit, şi a rămas cu mama lui Ioana şi fratele Gheorghe.
Nu trecea indiferent pe lângă evenimentele timpului şi îşi nota necazurile şi bucuriile lumii. Era cumpătat, nu vorbea mult şi ajuta peste puteri pe cei necăjiţi.
Doar asculta de poveţele Cărţii Sfinte:
,,Dacă cineva socoate că e cucernic, dar nu îşi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, cucernicia acestuia este zadarnică.... şi să ne păzim pe noi fără de pată din partea lumii”. (epistola Iacov I, 26-27).
Casa lui era un adăpost pentru necăjiţi, iar cuvintele lui mângâiau şi ştergeau lacrimile celor năpăstuiţi.
Vestea despre duhovnicia lui a ajuns până în Sinai, muntele pe care a poposit Dumnezeu. Avea doar 20 de ani când ajunge stareţul Mânăstirii Sf. Ecaterina, ridicată  de Binecredinciosul Împărat Justinian cel Mare (527-565) al Bizanţului.
Iar îngerul îi zice: ,,Nu te teme să mergi acolo. Ziditorul va avea grijă de tine precum a avut de Avraam, Moise şi toţi patriarhii”. 
O viaţă de ascet ţinută după pravila rânduită de Sf. Vasile cel Mare cu nevoinţele pustiei. Adăpostit într-o peşteră săpată în stâncă timp de 40 de ani, un glas blajin ca de sfânt, cu o bunătate aleasă ce vindeca pe oricine care-l asculta şi privea.
,,Nu cruţa ostenelile: uită-te ce sfârşit fericit aşteaptă pe ostenitori şi însufleteşte-te; grabeşte, fugi, aleargă în aşa fel ca să ajungi la ţintă“.
Deşi nelegiuiţii vremurilor au ars manuscrisele şi scrierile Sfinte din Sinai, Proniatorul a continuat Misiunea Sa, ca Adevărul să ajungă la noi.
Şi Dumnezeu când vrea biruieşte rânduiala firii şi lucruri care par imposibile, devin realitate.
Un intelectual desăvârşit care-şi rânduieşte viaţa cu post şi rugăciune, simţind natura şi prevestind evenimentele, aşterne în scris sfaturi pentru cei care se hotărăsc să ajungă la Dumnezeu.
O operă cu un titlu sugestiv: SCARA.
Din antichitate  şi până astăzi omenirea urcă şi coboară, scormonind pământul şi brăzdând văzduhurile pentru a-şi afla liniştea, răspunsurile, eternitatea... În acest urcuş duhovnicesc trebuie să ai instrucţia şi pregătirea necesară, căci lupta se dă cu necuratul care fuge de sfinţenie.
Toţi care au dorit să urce nepregătiţi au căzut, dar „Să nu te tulburi de cazi in fiecare zi, nici să ieşi din luptă. Ci stai bărbăteşte şi cu siguranţă îngerul care te păzeşte va preţui răbdarea ta. Rana ta este uşor de tămăduit cât este încă proaspătă şi caldă. Dar cele învechite, neîngrijite şi învârtoşate, sunt greu de vindecat şi au nevoie de multă osteneală, de fier, de brici şi de focul care le însoţeşte pentru vindecare.“
Scara Raiului scrisă de acest trăitor profund are tălpile înfipte în colbul pământului, vârful se ridică până la cer şi îi ajută pe cei care fac paşi hotărâţi spre desăvârşire.
„Depărtatu-te-ai de desfătarea lumească, cuvioase, ca de ceva vătămător şi, veştejindu-ţi trupul cu mâncarea, ai înnoit tăria sufletească şi ai câştigat mărire cerească, vrednicule de laudă. Pentru aceasta nu înceta rugându-te pentru noi, Ioane” (Luminânda).
Fiecare virtute este un colţişor de Rai pe acest pământ dorit de ,,iad”.
Fără Sf.Cruce, Maica Domnului şi ajutorul tuturor sfinţilor cazi; păcatele trag  în jos. Nimic nu mai este pe gratis şi se ,, câştigă” cu râvnă şi osteneală. Păcatele şi diavoli fac ravagii cumplite. Trebuie să mergem cu nădejde, jertfă şi bunătate, ca Moise pe Sinai; pentru a auzi glasul Său şi a-L întâlni. Fiecare ajunge dacă are Credinţă şi Fapte bune; ,,umblaţi nu după trup, ci după duh” (Rom. VIII, 4).
El a pus 30 de trepte în această Scară, precum Iacob la Betel şi spune:
,,Slavă Lui Dumnezeu cel e dăruieşte pricepere neştiutorilor, vedere orbilor şi putere slăbănogilor, că El mi-a ajutat şi mie  nevrednicul şi rătăcitul dintru început şi până la sfârşit”.
Acest trăitor pleacă la Domnul la 30 martie anul 603, având 80 de ani şi lasă literaturii universale modelul unei Scări autentice care înalţă sufletul şi ridică pe Om. Sprijinul ei este Scriptura şi orice nevoitor trebuie să meargă pe această Scară  ca să înveţe drumul.... odihnindu-se şi ,,meditând” pe treaptă la care se ,,opreşte”: ,,Ca să nu împărăţească păcatul în trupul nostru cel muritor. Înfăţişaţi trupurile voastre jertfă vie, sfântă, bineplăcută lui Dumnezeu”.
Sf. Ioan Scărarul a ajuns scriind şi despre a treizecea treaptă, iar Sf. Pavel vorbeşte de al Treilea Cer, fiecare probând după conştiinţă şi chemare; starea Raiului. Într-o lume cu mai multe ,,feţe” în care omul este  şi mincinos, răbdarea şi încrederea în promisiunile Mântuitorului,sunt virtuţi capitale.
Cartea nu aparţine doar monahilor, ci creştinilor care vor să Urmeze lui Hristos. În lumea creştină este cunoscută ca o Scară a darurilor, Scara minţii, Scara paradisului, Scara vieţii spirituale, fiind ca o treaptă din vămile văzduhului. 
,,Nu uita de post! Şezând la masa cu bucate, adu-ţi aminte şi de judecată. De abia aşa vei împiedeca puţin patima. Şi, negreşit, sau te vei înfrâna, sau, suspinând, îţi vei face cugetul mai smerit”.
Citiţi această carte duhovnicească în volumul al IX-lea al Filocaliei părintelui Dumitru Stăniloaie şi veţi avea mult folos! Întăreşte trupul şi sufletul şi se reazămă pe Rai. Scară a virtuţilor, lauda monahilor, luminător şi călăuzitor pe drumul Mântuirii, roadă a înfrânării, toiagul dogmelor,  raiul virtuţilor, legiuitorul ascezei eşti, Sfinte! 
„Astăzi este zi de sărbătoare, care cheamă toate adunările isihaştilor la dănţuire duhovnicească” (Slujba Utreniei).
 
Despre preotul Iulian ZISU
 
Mă numesc Zisu Iulian şi m-am născut pe 1 noiembrie 1956 în comuna Mereni din jud. Constanţa.
Părinţi mei Constantin şi Valeria s-au mutat în Agigea şi de mic copil am mers la slujbele Bisericii din Eforie Nord. Pomenesc pe dascălul Baciu Gheorghe şi Pr. Stănei Dumitru care mi-au fost îndrumători.
Bunicii, părinţii şi nici socrii mei din Agigea ( Negru Duţu şi Paraschiva) nu au fost membri de partid.
Bunicul din partea mamei Gheorghe Ţigoi a fost pe nedrept socotit chiabur şi fiind primar la vremea aceea a avut de suferit.
Bunicul Vasile Zisu, era din Kato Ydrusa Florina-Grecia ( Κατω Υδρουσα Φλωρινα ) de la care am început să învăţ limba greacă.
Am jucat foarte mult şah, tenis de masă şi volei. Încă din clasa a-III-a câştigam în oraşul Techirghiol un concurs de şah (categoria noastră de vârstă), iar în clasa a-VI-a (generală Agigea) eram campion judeţean la sah pe judeţul Constanţa.
Am reprezentat oraşul nostru la Concursul Naţional organizat în tabăra Păuleasa-Arges.
Am urmat 5 ani de zile Seminarul Teologic la Buzău (numiţi fiind şi Promoţia Cutremurului '77), apoi stagiul militar de 9 luni la Piatra-Neamţ.
Aici am câştigat concursul de sah pe jud. Neamţ, pe care l-am reprezentat la Concursul Naţional ,,Daciada" (Alexandria 1978).
Am absolvit Institutul Teologic Bucureşti şi datorită rezultatelor am fost repartizat ca preot în Constanţa, la Parohia ,,Sf. Împăraţi II "din km.5 (1 februarie 1983, după o aşteptare de aproape un an de zile).
Cu ajutorul lui Dumnezeu am zidit o Biserică Catedrală ce poartă hramul Sf. Nicolae (Ocrotitorul Navigatorilor Români), două case parohiale, un aşezămât pentru copii, o clădire P+1 administrativă cu studio tv parohial, unde au fost înregistrate emisiuni religioase.
S-a repictat Biserica Mică (Capelă) pe care am pardosit-o cu marmură şi s-a zidit o clopotniţă nouă şi alte dependinţe.
Am adus în anul 2006 cu aprobarea Consiliului parohial într-una din casele parohiale o familie care acum are 12 copii.
S-au dat ajutoare băneşti foarte multe celor nevoiaşi, cât şi îmbrăcăminte adusă din străinătate (1991-1992) la sute de familii.
Am fost preot misionar al Arhiepiscopiei Tomisului şi timp de 4 ani inspector şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Constanţa ( Disciplina Religie).
Am prezentat emisiuni religioase pe cele trei posturi de Televiziune locale: Canal 57 + MTC şi TV Neptun timp de 9 ani de zile.
Toate aceste activităţi au fost gratuite.
Clipă de neuitat ramâne pelerinajul la Ierusalim şi Muntele Athos.
Am fost primit de către Majestatea Sa Regele Mihai  la reşedinţa din  (Elveţia - Versoix) pe timpul perioadei în care am fost trimis la Lucarno.
Am fost şi duhovnicul părinţilor preşedintelui RomânieiTraian Băsescu (aprox. 29 de ani).
Slujesc lui Dumnezeu şi oamenilor, sunt un patriot şi nu am făcut compromisuri colaboraţioniste.
Pentru binele Bisericii am cedat parohiatul din anul 2006 dar păstrez în suflet această CTITORIE.
Dincolo, dacă o voi primi înapoi înseamnă că am avut dreptate!
Rog pe Bunul Dumnezeu să mă învrednicească să slujesc Biserica Ortodoxă şi Ţara noastră România.
Acesta sunt şi Îi mulţumesc lui Dumnezeu că încă exist!

Sursa foto: Arhivă personala Pr Iulian ZISU