Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (I)

În încercarea de a descoperi cât mai multe amănunte legate de Dobrogea şi de povestea sa din 1878 şi până în prezent, ajungi adesea în situaţia de a consulta anuare statistice. Aşa poţi ajunge să afli informaţii extrem de interesante de la finele sec. XIX, din perioada de dinaintea Primului Război Mondial sau din cea interbelică.

Astfel de vechi anuare sunt destul de dificil de parcurs, sunt pline de tabele cu scris mărunt, cu cifre aparent seci, dar dacă eşti înarmat cu destulă răbdare, ele sunt de natură să îţi ofere date extrem de preţioase şi adesea surprinzătoare, din diverse domenii. Anuarele naţionale ale acestor vremuri trecute se referă la toate regiunile ţării şi implicit la Dobrogea cu ale sale două judeţe, Constanţa şi Tulcea (între 1913 şi 1940 Dobrogea avut si cele două judeţe din Cadrilater, Durostor şi Caliacra).
 
Cu ajutorul informaţiilor din anuare poţi reconstitui crâmpeie din istoria modernă a ţinutului dintre Dunăre şi Mare şi poţi afla cum trăiau dobrogenii acum 120, 100 sau 80 de ani.
 
Statul român a întocmit periodic astfel de statistici, bazate adesea pe recensăminte întocmite la diverse intervale de timp. Le întocmeşte şi în prezent (pe plan naţional dar şi judeţean), dar adesea, în studiul istoriei, eşti tentat să încerci să afli cât mai multe despre trecut şi din acest motiv ajungi să ignori vremurile contemporane şi cotidianul în care trăieşti.
 
Din acest motiv, este interesant de cercetat modul în care Dobrogea a suferit modificări (economice, sociale, demografice etc.) în ultima jumătate de veac, în vremurile bunicilor şi părinţilor noştri, şi practic în vremurile noastre, ale celor din generaţia mai tânără, aşa cum (încă) ne place să ne numim.
 
Pentru a aborda un astfel de subiect extrem de complex, vom începe cu un document foarte important. Este Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa pe anul 2017, întocmit de Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa (Institutul Naţional de Statistică), volum coordonat de Nicoleta Trandafir (colectiv Nicoleta Trandafir, Monica Eliana Constantin, Alina Enache şi Nicolae Toancă - grafică, foto, tehnoredactare).
 
Este un anuar realizat modern, în condiţii grafice de excepţie şi mult mai uşor de parcurs decât cele naţionale, din primele decenii ale secolului XX.
 
Informaţiile preluate din această sursă se referă în primul rând la aspectul demografic al judeţului şi ne ajută să ne facem o imagine asupra modului în care s-au transformat (din acest punct de vedere) localităţile constănţene din 1966 şi până în prezent. În acest material nu vom interpreta în niciun fel, pozitiv sau negativ, motivele unor modificări demografice şi nici nu vom discuta despre cauze politice sau economice privind aceste schimbări. Datele sunt clare şi vorbesc de la sine, iar cititorul este liber să le interpreteze şi să tragă propriile concluzii.
 
La realizarea acestui anuar, specialiştii au luat în calcul datele obţinute la recensămintele din 1966, 1977, 1992, 2002 şi 2011. Pentru anii 2016 şi 2017, datele prezentate sunt provizorii.
 
Să începem cu populaţia totală a judeţului Constanţa, referindu-ne aici la populaţie stabilă, rezidentă. La 15 martie 1966 pe raza judeţului erau înregistraţi 465.752 de locuitori. După 11 ani, la 5 ianuarie 1977, populaţia judeţului crescuse la 608.817 locuitori.
 
Pe 7 ianuarie 1992 sunt înregistraţi 748.769 de locuitori, acesta fiind ultimul recensământ în care avem o populaţie în creştere. Astfel, la ultimul recensământ oficial, cel din octombrie 2011, judeţul Constanţa avea 684.082 locuitori.
 
Datele provizorii din iulie 2016 ne dau o populaţie a judeţului de 670.902 locuitori. Fără a ne hazarda prea mult în motivarea acestor cifre în scădere (din anii 90 până în prezent), putem concluziona totuşi că este vorba despre o scădere creată mai ales de plecarea şi stabilirea multor persoane în străinătate.
 
Municipiul Constanţa avea în iulie 2016 o populaţie stabilă (după domiciliu) de 316.777 locuitori. La 1 iulie 2017, municipiul avea 315.394 locuitori. Cifrele din ultimii doi ani sunt, aşa cum spuneam şi mai devreme, unele provizorii, ele urmând probabil să fie revizuite şi declarate definitive, cu este cazul cifrelor de până în 2011. La recensământul din 2011 se înregistraseră 283.872 de locuitori. De-a lungul timpului, populaţia municipiului a evoluat în felul următor: 150.276 locuitori în 1966, 256.978 în 1977, 350.581 în ianuarie 1992, 310.471 locuitori în 2002.
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Sursă - Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa 2017, întocmit de Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa (Institutul Naţional de Statistică), volum coordonat de Nicoleta Trandafir (colectiv: Nicoleta Trandafir, Monica Eliana Constantin, Alina Enache şi Nicolae Toancă – grafică, foto, tehnoredactare)
 

• materialul folosit ca sursă bibliografică a fost downloadat de pe site-ul oficial www.constanta.insse.ro

 
Despre Cristian Cealera 
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi: 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
File din istoria Constanţei (IV) Povestea Falezei de la Cazino, un fost bulevard al oraşului (II)