Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Ulmetum (galerie foto)

Ulmetum/sat Pantelimonul de Jos/jud. Constanța a fost o așezare romană lângă care ulterior a fost construit un castru, distrus definitiv de avari la sfârșitul sec. VI.
 

Izvoare scrise

 
Localitatea este menționată în lucrarea De aedificiis (IV, 7, 17) a istoricului Procopius din Caesareea Palestinei, referitoare la amplul program a de construcții militare și civile al împăratului Iustinian I cel Mare (527-565) din Imperiul Roman de Răsărit/Bizantin, cu care a fost contemporan.
 

 

Cercetări arheologice

 
Săpăturile sistematice au fost începute în 1911 de academicianul Vasile Pârvan (1882-1927/Universitatea București). El a descoperit ruinele fortăreței târzii și numeroase monumente sculptate și inscripții din sec. II-VI folosite ulterior ca material de construcție. Aceste investigații s-au încadrat într-un program al lui V. Pârvan de cercetare a Dobrogei, care a inclus și Tropaeum Traiani/Adamclisi, Capidava, Noviodunum/Isaccea, Tomis/Constanța.
 

Administrație

 
Ulmetum aparținea provinciei Moesia Inferior (Dobrogea și Bulgaria dintre Dunăre și Balcani),creată în 86 de împăratul Flavius Domitianus prin divizarea provinciei Moesia, întemeiată în 46 de împăratul Claudius după ce a desființat regatul clientelar al tracilor odrisi.
 

Așezarea civilă

 
O inscripție din anul 140 arată că la începutul sec. II a fost fondat un vicus/sat de către cetățeni romani și traci bessi:cives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto. Vicus Ulmetum este unul din vicus-urile descoperite în județul Constanța.
 
În anul 211, împăratul Caracala (211-217) a semnat un edict prin care se extindea acordarea cetățeniei romane de la teritoriul Italiei la întreg imperiul. În acest sens, o inscripție îl menționează pe Aurelius Sisinus la Ulmetum. De asemenea, un nume de bess romanizat din localitate este cel al lui Valerius Cutiunis. Unul dintre monumentele sculpturale este stela funerară a lui Attas Possei, un exemplar fiind găsit și în satul Dulgheru, comuna Saraiu din nordul județului Constanța. Obiectele au caracteristica artei provinciale și sugerează bunăstarea comanditarului, posibil un proprietar de pământ din regiune.
 
Un alt monument funerar este marele cippus construit pentru C. Iulius Quadratus, princeps loci, pe ale cărui basoreliefuri laterale apar motive pastorale: o pereche de boi și animale păscând, însoțite de Silvanus, zeul roman al pădurii. În partea frontală o inscripție în latină conține numele și funcțiile celui decedat. Monumentul este caracterizat de masivitate și artă plastică de calitate.
În faza târzie, spre desoebire de orașele de pe litoral, Ulmetum a înregistrat o decădere a vieții urbane, ca și așezările de pe linia Dunării sau cele dintre fluviu și mare.
 

Castrul

 
La sfârșitul sec. III și începutul sec. IV a fost construită lângă așezare o fortificație, care a fost distrusă de slavi. În interior au fost găsite ruinele unor clădiri din faza târzie. Zidurile de la Ulmetum au fost refăcute mai întâi în timpul domniei lui Anastasius I (491-518), ca și cele de la Capidava, Dinogeția, Troapeum Traiani/Adamclisi, Histria/Istria, Tomis/Constanța și Callatis/Mangalia, așa cum arată cărămizile ștampilate cu numele împăratului de la Histria și Dinogeția. După lucrările de restaurare ale lui Iustinian I, cetatea a fost distrusă definitiv de avari la sfârșitul sec. VI.
Zidul de incintă descrie un unghi drept cu o latură convexă cu o latură curbă convexă, aspect asemănător cu al zidurilor de la Dinogeția/Garvăn/jud. Tulcea și Tropaeum Traiani/Adamclisi/jud. Constanța .
 

Armata

 
O inscripție pusă de lanciarii iuniories/tineri lăncieri indică faptul că această unitate, venită din capitală pentru securitatea comandantului provinciei, a contribuit la reconstrucția cetății în timpul lui Iustinian I.
 

Comunicații

 
În imperiul roman tricontinental sistemul de drumuri construit de armată avea o prioritate strategică.
Rețeaua de drumuri romane din Dobrogea a fost stabilită de cercetările lui V. Pârvan de la începutul sec. XX. Localitatea era situată la intersecția a două drumuri: cel longitudinal care lega castrul de la Marcianopolis/Devnea/Bulgaria NE cu cel de la Noviodunum/Isaccea, trecând prin Tropaeum Traiani și Ibida/Slava Rusă/jud. Tulcea și cel transversal care lega colonia greacă Histra/Istria cu Dunărea.

Religie

 
Adoratorii lui Silvanus sunt autorii unei inscripții dedicate acestui zeu. O altă inscripție a fost pusă pe un altar dedicat împăratului Gordianus III (238-244) și soției sale, Sabina Tranquillina, cultul imperial fiind esențial în religia politeistă romană.
 

Bibliografie cronologică

 
BERLIN-BRANDENBURGISCHE AKADEMIE DER WISSENSCHAFTEN, Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin, III, 14214/26
VASILE PÂRVAN, Cetatea Ulmetum, I, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, XXXIV, 1912, p. 495-607.
VASILE PÂRVAN, Cetatea Ulmetum, II, 1-2, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, XXXVI, 1913, p. 245-420.
VASILE PÂRVAN, Cetatea Ulmetum, III,, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, XXXVII , 1915, p. 265-304.
RADU VULPE & ION BARNEA, Din istoria Dobrogei (II). Romanii la Dunărea de Jos, București, 1968.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 599-600. (Ulmetum/Emilia DORUȚIU-BOILĂ)
EMILIA DORUȚIU-BOILĂ, Inscriptyones Scythiae Minores .V. Capidava-Troesmis-Noviodunum, București, 1980, nr. 78, 91, 128.
I.STOIAN, Inscriptyones Scythiae Minores II. Tomis et territorium, București, 1987.,
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 93, 95, 96, 103, 106, 112, 117, 120, 121, 127, 131, 145, 146, 163, 164, 168, 397 (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Tropaeum Traiani (galerie foto)