Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (VI) - galerie foto

Până în prezent, istoricii nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte sfârşitul perioadei antice. Unii o plasează în timpul împăratului roman Diocleţian (284 - 305), alţii în timpul împăratului Teodosiu (379 - 395). Sunt opinii conform cărora Antichitatea se sfârşeşte după moartea lui Teodosiu (395), atunci când Imperiul Roman s-a divizat în Imperiul Roman de Apus şi Imperiul Roman de Răsărit. De asemenea, sunt istorici care consideră că Antichitatea a luat sfârşit în anul 476, când împăratul Imperiului Roman de Apus, Romulus Augustus, a fost forţat să abdice. Şi, în sfârşit, sunt istorici care susţin că Antichitatea se încheie în anul 640, atunci când limba greacă a fost adoptată ca limbă oficială la Constantinopol. Acest moment este considerat ca fiind sfârşitul Imperiului Roman de Răsărit şi începutul Imperiului Bizantin.
 
Pentru noi, important este faptul că scriitorii care au trăit la sfârşitul perioadei antice ne-au lăsat informaţii referitoare la cetatea Callatis. Unii dintre ei au scris despre oraşul Callatis inspirându-se din lucrările altor scriitori antici. Amintesc faptul că avarii şi slavii au distrus definitiv cetatea Callatis la începutul secolului al VII-lea şi, timp de mai multe secole, nu mai avem izvoare arheologice care să ateste o locuire permanentă în această zonă. Avem însă izvoare istorice scrise, datate în perioada bizantină, în care se face referire şi la oraşul Callatis, dar doar până la începutul secolului al VII-lea.
 

„Despre zidiri“

 
În lucrarea „Despre zidiri“, Procopius din Caesarea prezintă şi fortăreţele din Tracia, printre care, evident, şi cetatea Callatis: „Celelalte fortăreţe ale Traciei, de-a lungul Pontului Euxin şi al fluviului Istru, precum şi în interiorul ţării: în Moesia, de-a lungul fluviului Istru: Erculente, Scatrina, Appiara, (S) Exantaprista, Deoniana, Limo, Odyssus, Bidigis, Arina, Anicopolis, Zicideva, Spibyros, Oraşul Castellon, Cistidizus, Basternas, Metallos, Veripara, Spathizos, Marcerota, Bodas, Zisnudeva, Turules, Iustinianupolis, Therma, Gemellomuntes, Asilva, Cuscauri, Cusculi, Fossatum.
 
În interiorul ţării: Copustoros, Virginaso, Tillito, Ancyriana, Murideva, Itzes, Bisdina, Marcianopolis, Scythias, Grapso, Nono, Trosmis, Neaioduno, Residina, Constantiana, Callatis, Bassidina, Beledina, Abrittos, Rubusta, Diniscarta, Monteregine, Becis, Altina, Manroballe, Tigra, Scedeba, Novas, Castellonovo, Padisara, Bismafa, Valentiniana, Zaldapa, Axiopa, Carso, Gratiana, Preidis, Argamo, Paulimandra, Tzasclis, Pulchra Theodora, Tomis, Creas, Catassu, Nisconis, Noveiustiniana, Presidio, Ergamia“.
 
Procopius din Caesarea a fost un istoric născut în Palestina, care a trăit între anii 500 şi 565. A obţinut diverse titluri, cum ar fi: illustrios, patrikios şi, probabil, praefectus urbi. A scris o lucrare monumentală intitulată „Războaiele“, în opt cărţi: primele două – războaiele cu perşii, următoarele două – războaiele cu vandalii şi ultimele patru – războaiele cu goţii. Alte lucrări deosebit de importante sunt: „Istoria secretă“ şi „Despre zidiri“. Procopius din Caesarea este considerat de specialişti ca fiind ultimul mare istoric al Antichităţii, informaţiile sale fiind de o valoare istorică deosebită.
 

„Nume de popoare“

 
Din lucrarea scrisă de Ştefan din Bizanţ (Lexicon de) „Nume de popoare“, aflăm informaţii despre: agatârşi, bastarni, oraşul pontic Bizone, Geţia - ţara geţilor, goţi, Dacia – ţara aproape de Boristene locuită de dai („căci - după cum spune autorul - geţi îi numim pe cei care locuiesc înspre Pont şi spre răsărit, iar dai pe cei din partea opusă, înspre Germania şi izvoarele Istrului“), fluviul Istru (Danubis sau Danusis, numit în trecut şi Matoas), Tracia, crobizi, Niconia, odrysi, Peuce, Pontul Euxin, sarmaţi, sciţi, oraşul Tomeus de lângă Odessos etc.
 
Menţiunile lui Ştefan din Bizanţ, referitoare la cetatea Callatis, sunt următoarele: „Callatis, orăşel pe ţărmul Pontului: Strabon, în cartea a şaptea. Cică în el s-a găsit un coşuleţ asemănător cu cele de la Thesmophorii. Cetăţeanul (se numeşte) callatian, ca trallian, sardian; de aici Istros Callatinul, care a scris o frumoasă carte despre tragedie. Pare a fi de la Callatia, ca Olbianos (de la Olbia); dacă nu s-a născut cumva de la genitivul ionic Callatios“. Thesmophoriile reprezintă sărbătorile ateniene celebrate de femei în cinstea zeiţei Atena, dar şi sărbătorile celebrate în cinstea zeiţei Demeter şi a fiicei sale - Cora (Persefona).
 
Ştefan din Bizanţ a trăit în prima jumătate a secolului al VI-lea. Nu a călătorit mult, dar, pe baza cunoştinţelor geografice pe care le-a dobândit citind lucrările unor scriitori antici, a alcătuit un lexicon de nume de popoare. Ceea ce s-a păstrat din lucrarea sa este doar un rezumat scris de Hermolaos, în jurul anului 700.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc   
 
Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie
  
Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (I)

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (III)

​Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (IV)
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (V) - galerie foto