Călători străini prin Dobrogea (XCVII) - călugărul Mitrofan (Grecia) (galerie foto)

Călugărul grec Mitrofan (sec. XVI - sec. XVII) a lăsat câteva însemnări în limba greacă pe un ceaslov (carte de cult ortodox) din secolul XVI.

Textul a fost editat de istoricul grec Andronikos Falangas în articolul „Conflictele dintre Gabriel Bathory, Radu Şerban şi Radu Mihnea pentru Ţara Românească, în lumina unui izvor grecesc necunoscut“, publicat în 2002 în revista academică bucureşteană „Studii şi materiale de istorie medie“.
 
Falangas consideră că Mitrofan era un călugăr grec de la Mănăstirea „Sf. Ioan Botezărorul“ din Bucureşti, închinată de boierii Andrei şi Dumitru din Cepturi Mănăstirii „Sf. Ilie“ din Ziţa din Epir (azi, în N Greciei).
 
Cum în suita prootomanului Radu Mihnea se aflau mulţi greci, aceştia au devenit o ţintă pentru adversari. Ca urmare, în contextul operaţiilor militare tulburătoare, Mitrofan a fost nevoit de două ori să se refugieze peste Dunăre, în Imperiul Otoman. Prima dată s-a adăpostit la Turtucaia şi a doua oară la Silistra, localităţi care făceau parte din eyalet (provincie) cu reşedinţa la Silistra.
 
Turtucaia şi Silistra au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Alţi călători străini care au trecut prin Turtucaia în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund (Franţa) W. de Wavrin (1445/Călători IV), ambasadorul englez W. Paget (1702/XLVI), solul otoman Resmi Ahmed (1765/LXVI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV) şi abatele italian L. Spallanzani (1786/LXXXVI).
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII) şi ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC).
 
Alţi greci care au străbătut Dobrogea în secolele XIV-XVIII: autorul anonim al itinerarului din secolul XIV (Călători II), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul V. Vatatzes (1709/LI), cărturarul M. Katsaitis (1742/LIX) şi căpitanul din armata austriacă Gugomos (1790/LXVII).

Surse foto:  

4.bp.blogspot.com
www.google.ro
amazonaws.com
4.bp.blogspot.com
www.manastirearaduvoda.ro 

Documentare: 

Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Ștefan Andreescu, Călători străini despre Țările Române, Supliment I, Bucureşti, 2011.
www.ziuaconstanta.ro
images.okr.ro
www.editura.uaic.ro
ronininstitute.org
images10.okr.ro