În premieră 10 ianuarie - Ziua națională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, ziua de naștere a acad. Gr. C. Moisil

Recent, în ziua de 28 decembrie 2020, Senatul României a aprobat instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii (https://www.senat.ro/Legis/PDF/2020/20L651FS.pdf).
 
Potrivit Expunerii de motive, „În ziua de 10 ianuarie 1906 se năștea academicianul Grigore Constantin Moisil, personalitate care și-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii românești și care a fost cel mai important pionier al informaticii în Romania, și unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai informaticii din lume. Consider că înfiinţarea unei asemenea zile naţionale poate avea o contribuţie semnificativă în conştientizarea la nivel de masă a importanţei domeniului şi asigurarea unui suport popular pentru viitoare decizii strategice", a motivat iniţiatorul proiectului de lege, deputatul Varujan Pambuccian. Ideea acestei propuneri s-a discutat la întâlnirea Grupului “Moisil”, din 10 ianuarie 2020, pentru omagierea acad. Grigore C. Moisil – fondatorul informaticii românești, primul român având Computer Pioneer Award (1996) (https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil),la care au participat și reprezentanți ai CRIFST – Academia Română. Cu această ocazie, anunțăm că urmează să se finalizeze un site dedicat memoriei acad. Grigore C. Moisil - https://sites.google.com/g.unibuc.ro/moisil,
 autor Marin Vlada, membru titular CRIFST – DIS.

„Se instituie ziua de 10 ianuarie ca Ziua matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii. Sărbătorirea zilei matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii poate fi organizată de către Academia Română, instituţiile de cercetare, instituţiile de învăţământ, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, de către societatea civilă şi persoane fizice şi juridice, prin organizarea şi/sau participarea la programe şi manifestări ştiinţifice, culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocaţiilor bugetare aprobate", prevede proiectul de lege.
Personalitate plurivalentă, profesorul acad. Grigore C. Moisil a avut o activitate științifică însemnată în informatică, logică polivalentă, logică booleană, mecanică teoretică, algebră, analiză matematică și geometrie. Având formație academică atât de matematician, cât și de inginer, profesorul Moisil a reușit să îmbine pe tot parcursul vieții sale aspectele teoretice cu efectele lor practice la nivelul societății. A fost cel care a inițiat și dezvoltat studiul informaticii în România atât în zona școlară și universitară – după înființarea secției de „Mașini de Calcul” (anul 1959), a înființat Licee de informatică, iar în universități secția de „Informatică”, cât și în cea a cercetării științifice organizate, înființând în anul 1962 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), iar în anul 1970  Institutul Central de Informatică (ICI). De asemenea, a fost unul dintre inițiatorii proiectului pentru realizarea primului calculator electronic românesc, finalizat în anul 1957, proiect care a propulsat România în rândul primelor opt țări care au proiectat și construit un sistem electronic de calcul. Moisil a fost și un mare popularizator al științei și tehnologiei în țara noastră. Conferințele sale și, mai ales, emisiunile de la Radio și TV România au inspirat generații de elevi și  de studenți determinându-i să urmeze discipline științifice și tehnologice, lucru care a dus la o dezvoltare fără precedent a acestor domenii în România.
Propunerea s-a realizat la întâlnirea Grupului „Moisil", din 10 ian. 2020, de la Casa universitarilor București. Inițiativa a venit de la prof. Gheorghe Radu din Brașov, susținută de M. Vlada – coord volumelor Istoria informaticii românești și de toți ceilalți, inclusiv de reprezentanți ai CRIFST Academia Română (M. Vlada, Eufrosina Otlăcan).
 
Despre Marin Vlada:
Marin Vlada s-a născut la 12 iunie 1953, în Movila Verde, jud. Constanța. A absolvit Liceul Industrial Energetic din Constanța (1968-1973), cu durată de 5 ani. După admiterea la Facultatea de Matematică a Universității din București a efectuat stagiul militar termen redus (8 luni) – în acel an, în România a început efectuarea stagiului militar, înainte de facultate și nu după absolvirea facultății. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București (1974-1978), promoția de informatică cu un număr mare de studenți în anul I (115). A absolvit anul V de specializare la Grupa „Limbaje specializate” (1978-1979). În anul 1998 a susținut Teza de doctorat: „Modele pentru explorarea bazelor de cunoştinţe şi aplicaţii în inteligenţa artificială", la Facultatea de Matematică, Universitatea din București, conducător științific prof. dr. Ion Văduva. 
 
Poziții academice: la Centrul de Informatică și Organizare (CINOR), programator (1979-1984), prin repartiție gunernamentală (1979); la Centrul de Calcul al Universității București (CCUB - Facultatea de Matematică, programator/programator pr. III (1984-1992); la Catedra de Matematici aplicate și Informatică, Facultatea de Chimie, lector titular (1993-2001), conferențiar (2001-2018), profesor asoc. la Facultatea de Matematică și Informatică, din 1992; cercetător științific II la Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică, din 2006. Din anul 2016 este membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Conf. dr. Marin Vlada - „Prof. univ. dr. Garabet Kümbetlian, un pionier al liceelor industriale și un călăuzitor pentru tinerii cercetători“ (galerie foto+document)