Interviu cu FLORIN GHEORGHE, candidat PDL la Consiliul Judeţean Constanţa „Indiferent de culoarea politică, primarii vor primi sprijin pentru proiectele lor"

„Am intrat în politică în 1998, mânat de gândul de a nu mai sta pe margine şi de a mă implica în dezbaterea politică şi, evident, pentru a încerca să pun umărul la schimbarea societăţii în care trăim".

Pentru cei care nu vă cunosc, cine este şi ce şi-a propus Florin Gheorghe?

Sunt un tânăr politician de 33 de ani, care şi-a propus să mai schimbe un pic imaginea judeţului nostru din rău în bine.

Sunteţi unul dintre politicienii tineri ai oraşului. Ce v-a determinat să intraţi în politică şi de ce aţi ales PDL?

În politică am intrat în 1998, mai mult mânat de gândul de a nu mai sta pe margine şi de a mă implica în dezbaterea politică şi să încerc să pun umărul la schimbarea societăţii în care trăim. Am ales PD-ul, pe atunci, datorită colegilor de facultate şi a simpatiei pentru Petre Roman.

Cât de importantă este echipa din spatele unui candidat? Va simţiţi sprijinit de partid în această competiţie electorală?

Dacă nu ai echipă, nu ai şanse să câştigi. Chiar şi independenţii care candidează au în spatele lor o echipă. Orice candidat nu le poate şti chiar pe toate şi are nevoie şi de colegi care să-l ajute în anumite privinţe. Partidul este alături de mine, mă sprijină necondiţionat şi, deşi sunt localităţi unde nu avem candidat la primar, avem organizaţii funcţionale care se implică foarte mult în campanie. Iar organizaţiile noastre locale importante îşi fac treaba, pentru că s-au organizat foarte bine şi cred că rezultatele vor fi bune şi pentru ei şi mai ales pentru mine. Vom face o figură frumoasă.

Ce părere aveţi de faptul că politica s-a implicat în religie, sport şi cultură?

Cu acest lucru nu sunt de acord. Chiar am văzut şi la televizor un preot din nu ştiu ce oraş care, la un miting electoral, transmitea cetăţenilor ce bine ar fi să voteze cu unul dintre candidaţi. Implicarea politică în cultură se vede cu ochiul liber - s-au închis muzee, teatre, au fost trimişi acasă oameni de valoare din judeţ, iar munca lor nu a fost recunoscută. De aceea, cred că cel mai bine e să sprijinim din umbră aceste domenii şi administraţia judeţeană să nu le impună decizii luate politic. Vom sprijini direct instituţiile de cultură, teatrele şi muzeele şi un alt segment uitat, vom aloca bani necesari renovării cinematografelor şi grădinilor de vară. Pe partea de sport, vom sprijini în continuare echipa de handbal, HCM, pentru că un proiect bun, cu rezultate, nu trebuie abandonat, dar vom sprijini şi alte sporturi, mai ales fotbalul, care este un fenomen de masă. În programul meu, unul dintre proiecte se referă la demolarea actualului stadion şi la construirea altuia nou pe acelaşi amplasament şi sprijinirea echipei fanion a judeţului. Am avut oaspeţi de marcă şi ne-am făcut de râs în privinţa stării terenului şi a condiţiilor oferite de stadion. Va urma şi alocarea unui buget suficient către echipa de fotbal, pentru promovarea în prima divizie. După crearea tuturor acestor condiţii, sperăm în atragerea unui investitor privat care să preia investiţia Consiliului Judeţean.
Vizavi de religie, vom ajuta lăcaşurile de cult şi pe cele aflate în construcţie pentru finalizarea lucrărilor şi vom încerca să dezvoltăm turismul ecumenic.

Cum vedeţi judeţul Constanta azi şi cum aţi vedea judeţul în viziunea preşedintelui de Consiliu Judeţean?

Astăzi, judeţul Constanta este închis, investitorii ne ocolesc, pentru că actuala administraţie nu le dă concursul. Un lucru foarte important pe care ar trebui să-l facem după 10 iunie este o altfel de abordare cu investitorii care vor să investească în judeţul nostru, iar eu, unul, voi milita pentru simplificarea birocraţiei existente astfel încât un potenţial investitor să primească avizele necesare demarării unei investiţii în cel mai scurt timp posibil. În acest moment, sunt blocate proiecte de peste 200 de milioane de euro din cauza unor avize care nu pot fi obţinute de luni de zile. Doar din taxa de autorizare a construcţiilor s-ar fi putut încasa 2 milioane de euro, nemaivorbind de locurile de munca, de terenuri, de impozitele pe terenuri, bani care ar fi putut intra în bugetele locale. Din acest motiv, vrem să schimbăm sistemul şi să-l simplificam, astfel încât avizele să poată fi obţinute cât mai repede, pe baza unor documentaţii cât mai simplificate.

Aţi fost patru ani consilier local în CLM Constanţa. În ce s-a concretizat activitatea dvs. şi cum o puteţi transpune la nivelul judeţului? Ce iniţiativă aţi avut în cadrul Consiliului Local Constanţa?

În cei patru ani de mandat am avut câteva idei pe care le-am discutat împreună cu viceprimarul oraşului, Decebal Făgădău, cum ar fi pasarelele pietonale din Mamaia. În proiectul propus de mine, acestea trebuiau construite subteran, cum e cel de pe strada Ştefan cel Mare, prevăzute cu spaţii comerciale care puteau fi închiriate, iar din banii de chirie se plăteau paza, utilităţile. Am înţeles că nu puteau fi deviate conductele RAJA şi s-a renunţat la ideea mea. O altă idee viza introducerea sensurilor unice de pe strada Mircea şi de pe bulevardul Tomis, care deja s-a concretizat.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă locuitorii judeţului Constanţa în opinia dvs?

Transportul de călători reprezintă o problemă pentru locuitori. Mijloacele de transport sunt întotdeauna supraaglomerate, iar costul călătoriei este ridicat. De asemenea, orarul de funcţionare a traseelor este redus. În programul meu, propun reînfiinţarea Regiei Judeţene de Transport Călători, fostul IJTL, prin introducerea unor mijloace de transport călători moderne, nepoluante şi care să ofere un confort sporit locuitorilor judeţului, la un preţ corect. De exemplu, o călătorie Constanţa - Năvodari să fie undeva la 2 lei. În acest fel, putem să oferim şi pensionarilor şi categoriilor defavorizate abonamente subvenţionate.

Ce priorităţi de dezvoltare ar trebui să aibă Constanţa şi ce proiecte propuneţi în acest sens?

Prin prisma poziţiei geografice, una dintre priorităţi trebuie să fie turismul. Judeţul Constanţa nu trebuie să însemne doar plajă şi cluburi de noapte şi trebuie să venim în completare şi cu alte tipuri de oferte turistice. O altă prioritate este industria, care trebuie sprijinită, la fel şi agricultura. Din păcate, auzim tot mai des că s-au distrus sistemele de irigaţii din judeţ. Probleme este că s-a furat bucată cu bucată, după ce în perioada comunismului cu greu am reuşit să-l construim.

Cu ce anume credeţi că se poate mândri judeţul nostru şi, la polul opus, care credeţi că este cel mai mare minus al judeţului?

Avem cele mai vechi aşezări din ţară, port, avem obiective religioase care au devenit loc de pelerinaj - Peştera Sfântului Andrei, avem biserica de cretă de la Murtfatlar, unică în lume, avem podgoriile care ne-au dus faima în lume. La polul opus aş putea enumera infrastructura deficitară şi locul codaş pe care îl ocupă judeţul la capitolul atragere de fonduri şi investiţii private. Oraşele judeţului au imaginea prăfuită a unor cătune uitate, Consiliul Judeţean trebuie să dea o mână de ajutor ca acestea să-şi merite cu adevărat statutul de oraş.

Cât de mult este dependentă administraţia judeţului de aparatul central din Bucureşti şi cum se poate colabora cu autorităţile naţionale când culorile politice diferă?

Administraţia judeţului nu este foarte dependentă de administraţia centrală, acest lucru poate fi demonstrat de-a lungul timpului de bugetele CJ şi de declaraţiile actualului preşedinte, însă, de la an la an, bugetul a crescut substanţial. Când vii cu solicitări sau cu proiecte credibile în fata Guvernului, nu cred că este nimeni absurd să nu ajute, pentru că de la un anumit nivel toată lumea trebuie să urmărească interesul naţional, nu cel de partid. Acelaşi lucru îl putem spune şi în relaţia primării - Consiliul Judeţean, care până acum a fost doar una pe linie de partid. Primăria Siliştea, de exemplu, a primit din partea CJC 2,4 milioane de lei la o comuna de 1.400 de locuitori, iar Medgidia, un oraş cu peste 50.000 de locuitori, a primit 500.000 de lei. Eu unul sunt împotriva acestei practici şi de aceea vreau să le transmit şi actualilor şi viitorilor primari că, indiferent de culoarea lor politică, vor primi sprijinul CJC pentru absolut toate proiectele necesare şi viabile pentru localităţile lor. Tot timpul vor găsi uşa deschisă la CJ şi la preşedintele Florin Gheorghe.

Cum aţi descrie judeţul Constanţa?

Este unul dintre judeţele cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din România pe mai multe direcţii, însă pe care nu le-am fructificat până acum, dar acest lucru se va schimba de pe 10 iunie.

Să vorbim despre proiectul dvs. politic cu care vreţi să deveniţi preşedintele CJC şi să detaliem principalele direcţii.

Transport, infrastructura, programe sociale, sport, sănătate, turism şi cultură, acestea sunt palierele programului meu.

Programe sociale: Vrem să sprijinim şcolile din mediul rural în ceea ce priveşte lipsa cadrelor didactice şi a medicilor. Vrem să iniţiem construcţia de locuinţe de serviciu pentru aceste categorii sociale, deoarece una dintre problemele acestora este naveta între domiciliu şi locul de muncă. Astfel, îi putem atrage către mediul rural.
Vrem să acordăm tichete valorice categoriilor defavorizate şi în funcţie de costuri să vedem dacă putem subvenţiona o parte dintre activităţi pentru anumite categorii: abonamente de transport şi apă.

Sănătate: O să renovăm în toate localităţile dispensarele medicale care nu au beneficiat de reabilitare şi vom continua programul de modernizare a Spitalului Judeţean Constanţa. De asemenea, pentru Spitalul din Eforie Sud vom aloca resurse pentru reabilitare. Pentru Spitalul din Hârşova dorim modernizarea acestuia. Tot legat de sănătate, vom încerca să creăm parteneriate public-private pentru construcţia unor clinici în mediul rural.

Turism: Staţiunile din sudul litoralului au avut de suferit mult în ultimii ani. Asta şi din cauza neimplicării Consiliului Judeţean, a Ministerului Turismului şi a administraţiei locale din Mangalia, care a fost 0. Propunem construcţia unui circuit de Formula 1 în zona Neptun - Olimp, aproape de infrastructura hotelieră, unde ne propunem ca cel puţin două curse automobilistice anual să se desfăşoare pe acest circuit.
Vrem să investim în infrastructură, deoarece obiectivele turistice şi ecumenice nu pot fi vizitate din cauza drumurilor de acces inexistente.
Un alt punct îl reprezintă Minidelta de la Ostrov, care trebuie introdusă în circuitul turistic. Acolo vrem să construim un port turistic la Dunăre şi să aducem investitori care să ridice infrastructura necesară pentru agroturism.
Deşi are un potenţial foarte mare, localitatea Corbu nu beneficiază de investiţii şi din cauza actualului primar. CJC va sprijini zona, intenţia noastră fiind aceia de a da localităţii statutul de staţiune.

Cultura: Din păcate, oamenii de valoare din judeţ au fost uitaţi după ce ani de zile au adus faimă şi glorie judeţului şi au fost umiliţi de actuala conducere a Consiliului Judeţean, care nu a mai dorit să sprijine cultura. Din punctul meu de vedere, s-a realizat o manelizare a judeţului, constănţenii nu mai au parte de spectacole de calitate, pot vedea doar spectacole de manele cu interpreţi consacraţi ai genului. Consiliul Judeţean trebuie să ajute cultura, să sprijine financiar atât teatrele, cât şi muzeele, aici este vorba şi de istoria noastră.

Ce mesaj transmiteţi constănţenilor?

Să vina la vot pe 10 iunie şi dacă până acum s-au plâns că nu au o alternativă, cred că ea există acum în persoana unui tânăr politician, ambiţios şi cu dorinţa de a face. Cu ajutorul locuitorilor şi a lui Dumnezeu, cred că putem realiza ce ne-am propus. Votaţi cu mintea!