Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:05 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu cu mircistul Robert-Gabriel Păşcălău, olimpic internaţional „Pe lângă propriile aspiraţii, simţi o puternică mândrie naţională şi doreşti să reprezinţi cu onoare ţara“

ro

24 Aug, 2019 00:00 7268 Marime text
Robert-Gabriel Păşcălău, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, a obţinut medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică/IOAA 2019 - XIII, desfăşurată în perioada 2-10 august, în Ungaria. Aceasta nu este însă singura distincţie obţinută de elevul constănţean. Despre rezultatele obţinute la olimpiadele naţionale şi internaţionale, despre pasiunile sale, dar şi despre secretul succesului am discutat cu Robert-Gabriel Păşcălău în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.
 
 Întrebările redacţiei
 
Robert, povesteşte-ne, în primul rând, despre tine, cine te-a îndrumat spre Astronomie şi Astrofizică, mai ales că nu este pentru prima dată când participi la acest concurs?
 
În domeniul astronomiei şi al astrofizicii, am fost îndrumat, în primul rând, de către tatăl meu, care mi-a oferit materiale de studiu şi mi-a spus temele pe care trebuie să le abordez pentru a mă pregăti pentru olimpiadă. Studiul astronomiei presupune cunoştinţe de fizică, matematică şi astronomie propriu-zisă, observaţională. De aceea, doresc să mulţumesc doamnei profesor Adina Dogărescu pentru pregătirea în domeniul fizicii, domnului director al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“, Vasile Nicoară, pentru sprijinul şi înţelegerea acordate, permiţându-mi un program flexibil în vederea pregătirii pentru olimpiadele la care am participat şi totodată, le mulţumesc profesorilor din liceu şi doamnei Diamandi, de la Planetariul Observatorului Astronomic din Constanţa, pentru pregătirea desfăşurată acolo pentru proba de planetariu şi, nu în ultimul rând, părinţilor mei pentru încredere şi ajutor.
 
Astronomia este o pasiune pe care ai descoperit-o tu însuţi sau ţi-a fost insuflată de profesori sau chiar de către părinţi?
 
De când am învăţat să citesc (pe la 5-6 ani), am devenit pasionat de enciclopedii de ştiinţe (printre care geografia şi astronomia). Citeam şi eram fascinat de stele, planete, galaxii şi multe altele. Părinţii, observându-mi preocupările, mi-au călăuzit paşii, cumpărându-mi astfel de cărţi. Apoi, în clasa a şaptea, tatăl meu m-a îndemnat să particip la etapa judeţeana a Olimpiadei de Astronomie şi Astrofizică, apoi la etapa naţionala, astfel începând să studiez din ce în ce mai mult acest domeniu.
 
Cum este atmosfera la un concurs internaţional? Din ce ţări provin cei mai temuţi concurenţi?
 
Un concurs internaţional reprezintă o emoţie vie. Înainte de probe, mă dedic studiului, dar, pe lângă propriile aspiraţii, simţi şi o puternică mândrie naţională şi doreşti să reprezinţi cu onoare ţara. După probe, atmosfera este mai relaxantă, avem prilejul şi bucuria de a socializa cu oameni de pretutindeni, cu aceleaşi preocupări şi obiective ca şi noi, dar şi foarte bine pregătiţi, precum şi să vizităm locuri deosebite, în cadrul excursiilor organizate. Cei mai temuţi concurenţi provin din Rusia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Iran, India şi China, care obţin, an de an, rezultate foarte bune la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică.
 
La ce alte olimpiade, naţionale şi internaţionale, ai mai participat şi ce premii ai câştigat?
 
Până în acest moment, din clasa a opta, am participat la cinci concursuri internaţionale, la care am obţinut 3 medalii de aur (la Olimpiadele Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică din 2019 şi 2018, şi la cea de Astronomie din 2016), o medalie de argint (la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică 2017) şi una de bronz (la Olimpiada Internaţională de Astronomie 2017). Trebuie să spun că cele două olimpiade sunt diferite, nu doar pe criterii de vârstă.
 
Foarte important pentru mine, la toate cele 3 ediţii ale Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică la care am participat (2017, 2018, 2019), am obţinut de fiecare dată un loc pe podium la proba pe echipe (la care fiecare dintre cei 5-6 membri este dintr-o altă ţară, membrii fiind aleşi aleatoriu), iar anul trecut, în China, echipa mea a obţinut primul loc la această probă, unicul premiu acordat. La Olimpiadele Naţionale de fizică şi de Astronomie şi Astrofizica, am obţinut medalii de aur şi de argint, din partea Societăţii Române de Fizică, însoţite de distincţiile din partea Ministerului (un premiu 1- Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică 2016, 2 premii 2 - Olimpiade Naţionale de Astronomie şi Astrofizică 2018 şi 2019, 2 premii 3 - olimpiada de astronomie 2017, olimpiada Naţională de Fizică 2019), plus alte menţiuni la Olimpiada Naţională de Fizică(2016 - 2018). Am obţinut medalii de bronz la Olimpiadele Naţionale de Matematică din 2013 şi 2016.
 
Te pregăteşti în mod special pentru a lua aur? De altfel, care este secretul succesului tău?
 
Succesul nu înseamnă doar pasiune şi dedicaţie, ci şi ceva sacrificii. Obiectivul meu este să devin din ce în ce mai bun la ceea ce fac şi de aceea îmi doresc să obţin un loc cat mai bun la fiecare concurs la care particip. Pentru a obţine medalia de aur la o olimpiadă internaţională sunt necesare luni de studiu individual, efort constant şi susţinut, pentru că materia este dificilă şi stufoasă. Mă documentez din materiale de la universităţi de profil din străinătate sau concursuri internaţionale, alteori discut cu profesori de la lotul restrâns sau fac observaţii nocturne cu telescopul sau pregătire la planetariu. De asemenea, este nevoie de o pregătire la nivel înalt la etapele de selecţie ale lotului reprezentativ al României. Obţinerea aurului este o răsplată binemeritată a efortului depus.
 
Cum e viaţa unui medaliat internaţional? Ai timp pentru alte activităţi?
 
Înaintea unui concurs, de obicei, nu prea am timp liber, dedicând o foarte mare parte a timpului şcolii sau pregătirii individuale, dar când nu sunt într-o perioadă de pregătire, obişnuiesc să ies des cu prietenii din gimnaziu sau din liceu. Ne întâlnim în oraş, la un suc, la film, la aniversări şi ne distrăm de minune. Jucăm şi fotbal, este un prilej de a face sport. De asemenea, petrec o parte a timpului liber cu familia mea, atunci când mergem la munte sau la plajă.
 
99% dintre sutele de olimpici internaţionali aleg să părăsească România. Tu unde îţi doreşti să urmezi facultatea, în România, sau îţi vei încerca norocul la o unitate de învăţământ din străinătate?
 
Procentele pot fi relative, în ultima vreme au început şi olimpicii internaţionali să studieze în România. Da, mă gândesc să aplic în străinătate, cu Brexit-ul pare că se închide o portiţa. Am început să evaluez câteva programe din străinătate (din Statele Unite ale Americii), care sunt incitante, daca timpul îmi va permite, dat fiind ca universităţile vizate au cerinţe variate, voi încerca.
 
Unde crezi că ar fi România, dacă toţi aceşti olimpici ar rămâne în ţară?
 
Cred ca totul ţine de dorinţa de implicare a fiecăruia. Bineînţeles, un tânăr bine pregătit poate, cu ajutorul cunoştinţelor dobândite, să ajute în foarte multe domenii de interes şi sper ca acest lucru se va întâmpla cât de curând. De asemenea, cred că şi autorităţile, dar şi alţi oameni preocupaţi de progres, trebuie să creeze oportunităţi pentru toţi tinerii de valoare ai ţării noastre.
 
Crezi că-i lipseşte ceva învăţământului românesc? Tu ce ai schimba?
 
Oriunde, chiar şi pe plan mondial, totul este într-o continuă schimbare. Deci avem nevoie de adaptabilitate. Dar şi de răbdare, pentru a putea vedea efectele schimbărilor şi a le pune în practică. Adică, nevoia de a îmbina mai armonios teoria cu practica, de a aplica şi tehnica modernă. Bănuiesc ca ar trebui şi fonduri pentru ca acestea să fie posibile, din orice surse bine intenţionate.
 
Până la urmă, pasiunea ta pentru astronomie şi aceste olimpiade la care participi cu mare succes te fac să te gândeşti la o carieră de astronom?
 
Astronomia şi Astrofizica au foarte multe în comun cu fizica şi presupun cunoaşterea unor noţiuni avansate de fizică şi de matematică, dar şi dezvoltarea unor tehnici din ce în ce mai performante. Sunt multe lucruri puţin cunoscute despre Univers şi despre propria noastră planeta, este posibil să mă orientez în aceasta direcţie, întrucât am deja anumite aptitudini în domeniu, dar cred că hotărârea privind viitoarea mea cariera o voi lua, cu certitudine, abia în anii facultăţii.
 
Astronomia poate fi considerată „arta“ de a citi în stele?
 
Cred că astronomia şi astrofizica se ocupa cu cititul în stele, în sensul că poate ajuta la cunoaşterea evoluţiei sau a compoziţiei acestora. Totuşi, astronomia şi astrofizica studiază o multitudine de alte corpuri sau structuri cereşti care nu sunt stele: planete, sateliţi, asteroizi, apoi, pe scară mai largă, roiuri de stele, nebuloase, nori de praf interstelari, galaxii, cât şi obiecte cu o natură exotică, ce nu respectă în totalitate legile cunoscute ale fizicii, cum ar fi găurile negre, dar studiază şi Universul în sine. Micşorând scara la care ne raportăm, astrofizica studiază fiecare atom din Cosmos. Deci, nu este nicidecum o ştiinţă care se ocupa doar cu “cititul în stele”.
 
 
 
 
 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii