Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:32 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu online cu plt. maj. Nicuşor Iancu, din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis“ Constanţa „Aş fi făcut orice pentru ca Miruna să nu-mi moară în braţe“

ro

30 Jul, 2019 00:00 3924 Marime text
Plutonierul major Nicuşor Iancu, din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis” Constanţa, a fost desemnat în anul 2018 „Jandarmul Anului” după ce, în data de 29 iulie 2018, a salvat o fetiţă de la moarte. Micuţa de trei ani a fost înţepată de albine şi a intrat în şoc anafilactic. Cum drumul de acces era impracticabil din cauza ploilor abundente, iar ambulanţa nu putea ajunge până la fetiţă, fără să stea pe gânduri, plt. maj. Nicuşor Iancu împreună cu un coleg de la Garda de Coastă au luat decizia de a o transporta pe braţe trei kilometri, până la maşină. Copila a ajuns astfel în timp util la spital, unde a primit îngrijirile necesare.

În data de 16 iulie 2019, în prezenţa ministrului Afacerilor interne, Carmen Dan, s-a sărbătorit pentru al doilea an consecutiv Ziua Ministerului Afacerilor Interne, prilej cu care au fost recompensate faptele de eroism ale poliţiştilor, ale pompierilor, ale jandarmilor, ale poliţiştilor de frontieră şi ale piloţilor salvatori. Printre ei s-a numărat şi Nicuşor Iancu, care, pentru fapta sa eroică, a primit „Emblema de onoare” a ministerului.

La fel ca plutonierul major Nicuşor Iancu sunt mulţi jandarmi care, zilnic, intervin în situaţii dificile, situaţii care fac de multe ori diferenţa între viaţă şi moarte. 

Luni, 29 iulie, după fix un an de la momentul eroic, am stat de vorbă cu Nicuşor Iancu despre salvarea micuţei, distincţia primită şi despre ce presupune meseria de jandarm.

Întrebările redacţiei: 
  
Povestiţi-ne cum aţi ales meseria de jandarm! Sau v-a ales ea pe dumneavoastră?

Mi-am dorit să devin jandarm. Chiar dacă este un regim mai strict care presupune sacrificii şi multe riscuri, satisfacţia profesională este decisivă. Este şi o tradiţie în familie, tatăl meu a fost şi el militar în cadrul Marinei Militare.

Ce momente din cariera de jandarm v-au marcat?

La începuturile carierei militare am participat împreună cu colegii la îndepărtarea efectelor calamităţilor naturale provocate de inundaţii şi ninsori  în judeţul Constanţa, dar şi în judeţele limitrofe. Este firesc să te marcheze aceste evenimente, când vezi oameni necăjiţi care rămân fără case, fără animalele din curte, într-un cuvânt fără ce au strâns o viaţă.

În 2018 aţi fost numit „Jandarmul Anului”. Cum a fost când aţi aflat despre această titulatură?

În primul rând, trebuie să menţionez că am fost foarte fericit şi totodată emoţionat când am fost desemnat Jandarmul Anului 2018. Sunt onorat de această nominalizare, dar şi de Emblema de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne. Aceste distincţii mă obligă să rămân concentrat şi să-mi îndeplinesc foarte bine misiunile la care particip. Nu în ultimul rând, trebuie să adaug că aceste distincţii sunt, în egală măsură, şi pentru colegul de la frontieră, cel cu care am dus-o pe fetiţă la maşină.

Aş vrea să le reamintiţi cititorilor noştri fapta de eroism datorită căreia aţi fost numit „Jandarmul Anului”. Povestiţi-ne ce s-a întâmplat atunci!

Astăzi (n.r. ieri) s-a împlinit un an de la eveniment.  Eram alături de colegul de la Garda ce Coastă, pe raza comunei Dumbrăveni, în misiunea de supraveghere a frontierei de stat. În jurul orei 20.00, am fost alertaţi cu privire la faptul că într-o zonă izolată de pe raza localităţii, un copil de trei ani a fost înţepat de albine şi a intrat în şoc anafilactic. Cum drumul de acces era impracticabil din cauza ploilor abundente, iar ambulanţa nu putea ajunge până la fetiţă, am alergat până la Miruna prin noroi şi la faţa locului, fără să stăm pe gânduri am luat decizia de a o căra pe braţe până la ambulanţă.

Aşa cum am mai declarat, „a fost cursa vieţii mele, am alergat cu fetiţa trei kilometri pe jos până la ambulanţă. Aş fi făcut orice pentru ca micuţa înţepată de albine să nu-mi moară în braţe”. Înainte de a fi jandarm, sunt părinte şi în permanenţă m-am gândit la fata mea.   

Ţineţi legătura cu familia fetiţei? 
 
Da, am ţinut legătura, am fost ulterior până la ea acasă în judeţul Buzău, să o văd. M-a recunoscut imediat, m-a luat în braţe.  M-am bucurat să văd că era sănătoasă şi am stat de vorbă cu ea şi cu familia ei.

Ce îi sfătuiţi pe cei care vor să devină jandarmi?

Îi aşteptăm, este o meserie frumoasă, dar grea, cu multe provocări, cu activităţi desfăşurate conform unui program şi calendar bine stabilit. Pregătirea este constantă, iar timpul liber este limitat, toate acestea pentru că cerinţele sunt mari şi aşteptările de asemenea.
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii