Interviu cu Gheorghe Moldovan, primarul comunei Albeşti, şi Remus Cristy Baisan PNL şi-a stabilit obiectivele - Spitalul Judeţean, revigorarea culturii şi infrastructura de gaze

Reprezentanţii PNL prezenţi la interviul online au prezentat, printre altele, priorităţile pentru mandatul 2016-2020 pe care partidul le va avea în vedere dacă votul din 5 iunie va conduce la schimbarea regimului politic în judeţul Constanţa.
 
Spitalul Judeţean este prioritatea PNL în viitorul consiliu judeţean. Liberalii susţin că vor face o evaluare a activităţii managerului spitalului, Dănuţ Căpăţînă, şi vor încerca corectarea din mers a situaţiei din spital, fără a perturba activitatea medicală şi a pune în pericol sănătatea pacienţilor. PNL nu este de acord cu privatizarea secţiilor din spital şi afirmă că Spitalul Judeţean trebuie să rămână unul public şi să ofere servicii gratuite. Tot la capitolul sănătate, dar în mediul rural, PNL va sprijini reabilitarea dispensarelor.
 
Cultura este un alt domeniu spre care liberalii se vor apleca după alegeri. Aceştia intenţionează să construiască o nouă clădire pentru Teatrul de Stat, să reabiliteze Teatrul de Vară Soveja şi să găsească o formulă prin care să introducă în circuitul cultural Pavilionul Expoziţional.
 
În privinţa infrastructurii, liberalii au în vedere reţelele de gaze, apă şi canalizare.
 
În plan politic, PNL vrea să deschidă judeţul. Primarul Gheorghe Moldovan, de la Albeşti, îşi doreşte ca viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean să asigure o administrare în interesul judeţului, să deschidă oportunităţi de investiţii, iar primăriile să primească bani indiferent de culoarea politică a primarului. Mai mult, spune Moldovan, odată cu plecarea PSD de la conducerea judeţului, localităţile vor fi deblocate. Este şi cazul localităţii Albeşti, unde fosta conducere a împiedicat realizarea unui parc eolian.
 
Colegul său de la judeţ, Remus Cristy Baisan, este convins că PNL are de data aceasta echipa câştigătoare. El spune că la conducerea CJC trebuie desemnat un om cu experienţă, cu anvergură, care să poată să îmbine experienţa politică cu cea managerială printr-o foarte bună garnitură de consilieri. Iar PNL are profilul acestui tip de preşedinte. În privinţa noului regulament de campanie, liberalii consideră că progresul nu este o opţiune şi că politicienii trebuie să se maturizeze. Limitarea resurselor financiare este bine-venită şi îi va avantaja cu siguranţă pe cei care au ceva de spus, şi nu de oferit.
 
La alegerile locale din 2016, PNL s-a angajat că vor câştiga minimum 33 primari şi 16 consilieri judeţeni, fără a ţine cont de redistribuire. Liberalii şi-au luat acest angajament în Comitetul Executiv de Conducere tocmai pentru a transmite un mesaj, de mobilizare, de încredere, în prag de alegeri, şi pentru a fi în măsură să contabilizeze foarte bine performanţa echipei de campanie.
 
Întrebările redacţiei:

Comitetul Judeţean Executiv al PNL v-a desemnat coordonator organizatoric al campaniei judeţene a PNL Constanţa. De ce aţi ales să vă implicaţi şi în politică, domnule Baisan?

Remus Cristy Baisan: Proiectul politic a existat în proiecţia mea de viaţă din timpul studenţiei, când îmi făceam şcoala în Marea Britanie. Acolo am învăţat despre voluntariat şi implicare socială. În 2004, când am revenit în România, am considerat că nu este oportun să intru în politică atunci. Acum suntem într-un alt moment, pentru că drumul care a început în '90 se apropie de sfârşit. Simt şi cred lucrul acesta şi tocmai de aceea am ales să fac acest pas lângă PNL. Sunt  un om de dreapta autentic, care crede în sistemul de valori, în conduita mea şi în felul în care relaţionez cu societatea.
 
Din ceea ce oferă eşichierul de dreapta, PNL avea şi are cea mai serioasă ofertă şi, până acum, chiar dacă nu am candidat, am votat în toţi anii electorali candidaţii PNL. Am avut, în 2012, la Mangalia, şansa să pot vota un candidat independent, pentru că altfel mi-ar fi fost greu să votez un USL, care avea în componentă şi PSD.

De numele dumneavoastră se leagă proiectul Marina Mangalia, dar şi Marina Limanu, după businessuri considerate de succes. Activitatea politică susţinută înseamnă, înainte de orice, bani şi timp. Sunteţi pregătit să lăsaţi afacerile pe mâinile altora, pentru a vă implica într-o construcţie politică?

Remus Cristy Baisan: În afaceri, de obicei, trebuie să rămâi competitiv în ceea ce faci. Un mod de a măsura cât de competitiv eşti este de a te raporta la cei care fac acelaşi lucru ca tine. În afacerea personală, în contextul european, noi ne-am raportat la industria din care facem parte şi am încercat să avem acolo aceeaşi performanţă pe care o au competitorii noştri. Şi aici mă refer la productivitate pe cap de angajat, la flexibilitate, la concepte noi, la schimbare, lucruri care cu siguranţă pot fi translatate, respectiv aceleaşi principii, şi în contextul politic. Nu am nicio îndoială că progresul nu este o opţiune.
 
Referitor la afacere, aceasta a fost prima decizie importantă, respectiv să împart responsabilitatea mea celor din companie. Echipa de management este capabilă să se ocupe de afacere fără mine.

Alegerile locale de anul acesta pot fi considerate un experiment pentru toată lumea. Un singur tur de scrutin, o lege nouă a cheltuirii banilor de campanie, vor lipsi cu desăvârşire alte modalităţi de promovare decât cele legale, asta presupune eforturi în plus din partea competitorilor electorali. Sunteţi pregătiţi dvs. şi colegii dvs. pentru această abordare?

Gheorghe Moldovan: Este o experienţă nouă şi cred că este un pas spre normalitate pentru alegerile locale. Toţi candidaţii vor avea şanse egale, indiferent de cât de puternic este partidul pe care-l reprezintă. O şansă au şi noii intraţi în politică. Un primar în funcţie este tot timpul în campanie electorală şi prin ceea ce face, şi prin ceea ce nu face, este mereu examinat.

Experienţa de până acum a demonstrat că, acolo unde oamenii au valoare şi sunt buni administratori, câştigă din primul tur. Se pune problema legitimităţii acolo unde primarul nu câştigă cu 50% plus 1. Primarul în funcţie are şi avantaje, şi dezavantaje. Eu candidez din două puncte de vedere: sunt conştient că la nivelul judeţului se poate schimba administraţia prin apariţia unei echipe noi a PNL şi simt că nu am reuşit să-mi duc la capăt toate proiectele.
 
Cristy Remus Baisan: Spuneam mai devreme că progresul nu este o opţiune. Ni se cere să ne schimbăm sistemul de evaluare a candidaţilor şi să devenim maturi din punct de vedere politic. Această limitare a resurselor financiare este bine-venită şi îi va avantaja cu siguranţă pe cei care au ceva de spus, şi nu de oferit. Faptul că nu mai trebuie să fim „victimele“ afişajului electoral dus la extrem, ale campaniilor electorale zgomotoase şi pline de activităţi specifice unei ţări în curs de dezvoltare a UE este un lucru foarte bun. Candidaţii noştri nu au de ales, ei vor trebui să meargă în faţa votanţilor, să le vorbească despre oferta liberală şi specifică localităţii din care fac parte. 

Am auzit foarte mulţi liberali, primari, consilieri sau membri cu funcţii la partid că PNL vrea să câştige Consiliul Judeţean în 2016. În primul rând, de ce vă doriţi atât de mult această funcţie administrativă, cu ce diferă 2016 de 2012 şi cu alte scrutine electorale din acest punct de vedere?

Remus Cristy Baisan: Eu nu cred că au fost alegeri în care PNL să nu-şi fi dorit să câştige, nu pot să cred lucrul asta. Din contră, când intri într-o luptă, îţi doreşti să câştigi. Numai că, aşa cum au stat lucrurile în ultimii 16 ani în judeţul Constanţa, cu un PSD la putere, care în mod discreţionar a alocat resursele, era foarte greu să opui o rezistenţă solidă. Nu cred în ideea de blat cu PSD al PNL, ci că doar atât s-a putut.
 
Noi ne-am angajat că vom lua un minimum de 33 de primari şi 16 consilieri judeţeni, fără a ţine cont de redistribuire. Am vrut să luăm acest angajament în Comitetul Executiv de Conducere tocmai pentru a transmite un mesaj de mobilizare, de încredere, în prag de alegeri, şi pentru a putea măsura foarte bine performanţa echipei de campanie. În cazul în care ne îndeplinim acest target, aceeaşi echipă de campanie va continuă automat şi coordonarea campaniei de la parlamentare.

Mai exact, ce va face PNL cu preşedinţia CJC dacă voturile constănţenilor vor înclina balanţa către partidul dvs.?

Remus Cristy Baisan: La conducerea CJC trebuie desemnat un om cu experienţă, cu anvergură, care să poată să îmbine experienţa politică cu cea managerială printr-o foarte bună garnitură de consilieri în jurul dansului. PNL are opţiuni pentru a desemna preşedintele CJC; începând de la preşedintele Gheorghe Dragomir, dar şi în echipa de consilieri sunt oameni valoroşi. 
Domnule primar Moldovan, făcând abstracţie de faptul că sunteţi membru PNL, ce aşteptări aveţi de la preşedintele CJC?
 
Gheorghe Moldovan: Mi-aş dori o administrare normală în interesul judeţului, care este al doilea contribuabil la bugetul de stat. Toate primăriile să primească bani indiferent de culoarea politică a primarului. De asemenea, preşedintele CJC poate să adopte strategii de dezvoltare şi să le ducă până la capăt. 

Chiar dacă dvs. veniţi din sudul judeţului, eu vreau să vă pun pe tapet problema Spitalului Judeţean, unitatea medicală care deserveşte tot judeţul, iar în timpul sezonului estival, alte 500.000 de suflete… În spital, lucrurile au scăpat de sub control, iar managerul a fost numit de CJC printr-o licitaţie. Ce ştiţi despre ce se întâmplă în spital şi cum vedeţi rezolvată această problemă? E normal ca Spitalul Judeţean să se transforme, pas cu pas, în spital privat, unde, pentru serviciile externalizate, se achită coplată?

Remus Cristy Baisan: La spital, vom face o evaluare a activităţii managerului. Cu siguranţă vom încerca să corectăm lucrurile din mers. Pentru că nici nu putem să venim şi să perturbăm activitatea Spitalului Judeţean şi să afectăm pacienţii. Cine vrea să facă spitale private, să facă. Dacă domnul Căpăţînă deţine ştiinţa spitalelor private, să se apuce de treabă. Spitalul Judeţean trebuie să rămână unul public şi să ofere servicii gratuite.

Domnule Baisan, dvs. vă desfăşuraţi activitatea la Mangalia. Administraţia din sudul litoralului pare un teatru de operaţiuni. Sunt prea multe grupuri de interese care funcţionează în zonă şi iată că cetăţenii au de suferit. Ce-şi propune PNL pentru Mangalia?

Remus Cristy Baisan: Oraşul Mangalia a trecut printr-o perioada bună, patru ani cu Radu Cristian ca primar au fost foarte diferiţi de anii petrecuţi cu Tusac sau Iorguş, iar acest lucru este confirmat de sondajele recente, unde lumea, în proporţie mare, consideră că oraşul se îndreaptă într-o direcţie corectă şi că Radu Cristian trebuie să rămână pentru un nou mandat la primărie. Aceste sondaje provin de pe tot eşichierul politic, nu doar de la PNL. 
 
Dar pentru Albeşti?
 
Gheorghe Moldovan: Odată cu câştigarea CJC de către PNL, îmi doresc să pot debloca comuna. Am în vedere realizarea unui parc eolian, un proiect blocat de CJC, am pierdut acolo investitori importanţi. Şi, de asemenea, avem două drumuri judeţene, Mangalia - Negru Vodă, Arsa - DJ391, care trebuie reabilitate şi asfaltate. Un alt drum care trebuie refăcut este cel care face legătură între Albeşti şi Coroana. 

Domnule primar, la ultima şedinţă a Ligii Aleşilor Locali, PNL a adoptat trei rezoluţii, pe care urmează să le susţină prin reprezentanţii săi în Parlament. Pe scurt, PNL vrea să schimbe regimul incompatibilităţilor, care presupune schimbarea în Parlament a legislaţiei, aşa încât primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene să poată face parte din consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale şi ale regiilor autonome de interes local şi vor putea reprezenta comunitatea în Adunarea Generală a Acţionarilor în societăţi de interes local.

Gheorghe Moldovan: Ar fi un act de normalitate în administraţia publică locală ca primarul să facă parte din CA-urile regiilor şi societăţilor de interes local, pentru că acolo se iau hotărâri în interes local şi cel mai autorizat este primarul. Până acum, nu puteam face parte nici din CA-ul şcolii. 

O altă rezoluţie votată de PNL vizează eficientizarea managementului în administrația publică locală prin accelerarea procesului de activare și absorbție a fondurilor europene. La nivel național, pentru exercițiul bugetar European 2014 - 2020. Întârzierea de doi ani și trei luni contribuie la persistenţa și chiar la adâncirea decalajului de dezvoltare economică, dar și de mentalitate între România și celelalte state europene. Fondurile financiare nerambursabile alocate României în acest exercițiu bugetar sunt de 30,91 de miliarde de euro. Aceste fonduri sunt alocate prin nouă programe operaționale, care au în total 57 de axe prioritare.

Gheorghe Moldovan: Foarte mulţi bani sunt neaccesaţi. Aici sunt două aspecte: în primul rând, este partea de finanţare a proiectelor, care este foarte complicată, ghidurile sunt greoaie şi lucrurile se schimbă în timpul jocului, foarte multe proiecte sunt declarate neeligibile, dintr-o concurenţă neloială. Eu, primar de Albeşti, trebuie să concurez cu localităţi cu punctaje mult mai mari. De exemplu, Albeşti nu poate concura cu localităţi precum Gilău, din Cluj, Cumpăna, din Constanţa, care au populaţie mai numeroasă, facilităţi, ieşire la autostradă etc. Ar trebui ca această competiţie să se facă diferenţiat pentru comune mai mici şi comune mai mari. Până acum, am câştigat foarte greu proiecte cu fonduri europene.
 
Al doilea aspect ţine de evaluarea proiectelor, pentru că la nivel de minister nu sunt oameni foarte pregătiţi. Cei din firmele de consultanţă sunt mult mai pregătiţi decât cei din ministere. Şi atunci, la evaluarea proiectelor se pierde foarte mult timp. Proiectele depuse în decembrie nu au fost evaluate nici până acum. Noi aşteptăm răspuns pentru trei proiecte.

Este evident faptul că, în ultimii patru ani, administrația publică locală nu a înregistrat progrese semnificative în privința organizării activității și clarificării și simplificării procedurilor de lucru. Astfel, se ridică întrebarea: există reguli, iar dacă da, care sunt acelea, cât de eficiente sunt și în ce măsură se respectă?

Remus Cristy Baisan: Noi suferim de multe lucruri, dar la două mă refer în mod special. Unul reprezintă faptul că asupra fiecăruia planează suspiciunea de corupţie, şi atunci orice greşeală făcută de o persoană face ca, la un moment dat, să fie asimilată cu un interes ascuns, şi de aici derivă toate probleme de sistem.
 
Iar al doilea lucru îl reprezintă faptul că sistemul nostru de învăţământ nu seamănă cu cel din vestul Europei. Ceea ce vreau să va spun este faptul că noi avem dificultăţi reale în a citi ghidurile care ni se transmit pentru accesarea fondurilor europene. Noi, în sistemul nostru de învăţământ, avem o abordare punctuală, cei din vest au o abordare globală. Că să va explic, noi, când citim un ghid, primul lucru este să vedem ce putem face pentru a obţine cât mai multe puncte. Parte din punctaj este împotriva a ceea ce eu cred sau a ceea ce am eu nevoie, asta spun primarii. Ar trebui să lăsăm autorităţile să-şi facă proiectele aşa cum consideră că este bine pentru comunitate şi să facem un organism intermediar, o interfaţă care să interpreteze aceste proiecte, care să le dea o faţă comercială. 

Politicienii vechi din PNL au înţeles că trebuie să facă loc oamenilor nou-veniţi în partid, cum sunteţi şi dvs. Cum stau lucrurile în organizaţia judeţeană? Vă întreb pentru că în cea municipală au foarte multe tensiuni.

Remus Cristy Baisan: Probabil cum aş privi şi eu, pozitiv, pentru că de oameni de care muncesc în jurul meu voi avea mereu nevoie. Nu au existat tensiuni, este o atmosferă liniştită, pozitivă.  
 
Gheorghe Moldovan: PNL, fiind un partid deschis şi foarte viu, aici vin oameni de valoare, şi atunci trebuie apelat la toate criteriile ca să-i alegem pe cei mai buni. Chiar dacă avem colegi care nu au mai ocupat locurile din primul rând, am reuşit să-i determinăm să vină alături de echipă, pentru că numai aşa putem câştiga.

Care sunt priorităţile PNL pentru perioada 2016-2020?

Remus Cristy Baisan: Se va lucra prioritar în sănătate, cultură şi infrastructură. La capitolul sănătate, avem mai multe subpuncte: primul şi cel mai important îl reprezintă SCJU, apoi reabilitarea dispensarelor în mediul rural. Dacă vorbim despre cultură, ne dorim construirea unui nou teatru de stat, reabilitarea Teatrului de Vară Soveja şi găsirea unei formule prin care să introducem în circuitul cultural Pavilionul Expoziţional. În privinţa infrastructurii, avem în vedere reţeaua de gaze, apă şi canal.
 
Conversaţia chatului online poate fi vizualizată în secţiunea „Documente”.