Interviu cu dr. Mihnea Hagiu, vicepreşedintele Comunităţii Elene „Elpis“ Constanţa „Dobrogea a fost pentru greci un tărâm al refugiului şi al bunăstării“

Vicepreşedintele Comunităţii Elene „Elpis”, dr. Mihnea Hagiu, a răspuns invitaţiei cotidianului ZIUA de Constanţa de a susţine un interviu online vineri, 15 februarie, prilej cu care am aflat amănunte legate de recenta iniţiativă de montare a nouă plachete comemorative în memoria unor artişti, oameni de cultură şi medici, dar şi despre viitoarele proiecte.
 
Prezenţa elenilor pe teritoriul ţinutului dintre Dunăre şi Mare a fost încă din antichitate semnalată atât de izvoarele istorice, cât şi de scrierile şi jurnalele călătorilor ce au trecut prin Dobrogea în epoci diferite. Înainte de a intra în tema propriu-zisă, vă provoc să ne spuneţi ce a însemnat pentru Comunitatea Elenă „Elpis” din Constanţa anul Centenar 2018 şi cum aţi sărbătorit Ziua Dobrogei, la 140 de ani de la revenire?

Înainte de toate, vreau să spun un lucru poate ştiut. Grecii care trăiesc în Dobrogea şi în România, în general, sunt buni români. Pentru noi, grecii din Constanţa, Centenarul Unirii României Mari şi Ziua Dobrogei sunt momente de mare încărcătură emoţională. Dobrogea a fost pentru greci un tărâm al refugiului şi al bunăstării. Grecii au venit în Dobrogea în diverse momente ale istoriei lor şi au fost bine primiţi atât de populaţie, cât şi de autorităţi.
Un lucru foarte puţin cunoscut este acela că primul cetăţean român declarat de către autorităţile româneşti a fost primarul din anul 1878, momentul revenirii Dobrogei la patria-mamă, Nicola Papadopol. Ulterior, primar al Constanţei fiind Anton Alexandridi.

După unele surse, în perioada interbelică, în Constanţa trăiau între 6.000 şi 8.000 de greci. Ultimii greci sosiţi la Constanţa au fost după anul 1922, anul destrămării Imperiului Otoman.
Grecii din Constanţa au sărbătorit Centenarul alături de români şi celelalte minorităţi care trăiesc în Dobrogea, cu mult entuziasm şi recunoştinţă. Printre acţiunile iniţiate de comunitatea elenă din Constanţa, dedicate Zilei Dobrogei, a fost reconstituirea momentului festiv închinat revenirii Dobrogei prin Te Deum-ul care a avut loc la Biserica Greacă în anul 1878. Urmat mai apoi de rememorarea evenimentelor care au avut loc în acele zile din urmă cu 140 de ani. Astfel, în data de 23 noiembrie 2018, în Sala „Elpis“, în faţa unui public numeros, a avut loc o proiecţie de imagini şi un moment teatral oferit de actorii Teatrului de Stat din Constanţa.  
 
Excelenta iniţiativă a Comunităţii Elene „Elpis” de a monta nouă plachete comemorative, recent concretizată, are în spate, cu siguranţă, şi o poveste. Ne puteţi dezvălui detalii din culisele acestui demers?

Această iniţiativă este continuarea altor acţiuni similare, începute în urmă cu câţiva ani, pe care aş vrea să le enumăr. Plăcuţa dedicată marelui actor Jean Constantin, a cărui mamă a fost grecoaică, apoi plăcile, bilingve, dedicate lui Demostene Tranulis, ctitorul primului teatru românesc din Dobrogea, cunoscut ca Teatrul Fantasio, plăci care se găsesc pe faţada Teatrului de Stat din Constanţa. Şi nu în ultimul rând cele şapte panouri informative situate în faţa Palatului Regal din Constanţa, actualul Tribunal.   
 
În ce a constat implicarea Primăriei Constanţa? 

De la bun început, Primăria Constanţa şi, personal, domnul primar Decebal Făgădău au fost încântaţi de ideile propuse. Ne-au fost parteneri în realizarea acestor obiective frumoase şi le mulţumim şi pe această cale pentru deschiderea pe care au manifestat-o, ştiut fiind faptul că orice acţiune culturală implică multe autorizaţii şi avizări.
  
Cu certitudine, a existat o listă lungă, dar v-aţi oprit la aceste nouă personalităţi. Ce argumente aţi avut, mai ales că, exceptându-l pe Demostene Tranulis, ceilalţi nu aparţin comunităţii dvs.?

Într-adevăr, lista personalităţilor care s-au născut, au locuit, au trecut prin Constanţa este foarte mare. Aşa cum ştiţi, pentru început am avut o listă scurtă de personalităţi care au dat startul acestei iniţiative, concretizate într-un amplu proiect. Vreau să menţionez că în oraşul nostru există o serie întreagă de plăcuţe montate deja, în diverse alte ocazii, de-a lungul anilor, de către alte organizaţii sau aparţinători, şi dedicate unor personalităţi ca: Petru Vulcan, Constantin Sarry, Mihail Eminescu, Horia Agarici, Geavit Musa, Maria Tănase sau Cico Dumitrescu. Revenind la recentele dezveliri de plachete, în număr de nouă, am dorit să comemorăm personalităţi din diverse domenii de activitate: medici, artişti, politicieni sau eroi.   
Cât de greu a fost să treceţi de la vorbe la fapte? 

Cel mai mare duşman este timpul. Este din ce în ce mai greu să găseşti timp, pentru că nu este uşor să identifici clădirile în care au trăit aceste personalităţi, în diverse epoci. Drept pentru care am decis să verificăm din mai multe surse informaţiile pe care le primeam. Și când mă refer la timp trebuie înţeles că a durat aproape doi ani acest demers. Am avut alături, în calitate de consultanţi, o serie întreagă de oameni de cultură din Constanţa: dr. Doina Păuleanu, arh. Radu Cornescu, conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan şi dr. Constantin Cheramidoglu, cărora le mulţumesc şi cu acest prilej.   
 
Am reţinut că nu vă veţi opri aici şi că veţi continua şi cu alte personalităţi ale căror destine au fost marcate de şederea la malul mării. Care ar fi acestea?

Aşa cum spuneam, proiectul continuă şi lista este deschisă pentru că aflăm în fiecare zi de alte şi alte personalităţi care au avut legătură cu Constanţa. În perioada următoare, Primăria Constanţa va continua acest frumos proiect, suportând costurile de realizare, inscripţionare şi montare a plachetelor, Comunitatea Elenă „Elpis” fiind în continuare partener. Aş enumera câteva dintre aceste personalităţi: actorul Ilarion Ciobanu, scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu, ing. Anghel Saligny, contraamiral Horia Macellariu, scriitorul George Sălceanu, ec. Nicholas Georgescu Roegen, reputatul colecţionar Krikor Zambaccian sau pictorul Ionel Mătăsăreanu.   
 
Cum ar putea constănţenii să se alinieze iniţiativei dvs.?

Pasionaţii de istorie şi iubitorii de cultură ai Constanţei, care deţin informaţii certe legate de viaţa şi şederea unor personalităţi de notorietate naţională sau regională - şi doresc să ne sprijine - pot oricând lua legătura cu Comunitatea Elenă din Constanţa, la adresa de email office@elpis.ro, sau pot contacta, cu acordul dvs., redacţia cotidianului ZIUA de Constanţa.  
 
Ne puteţi împărtăşi din planurile culturale ale Comunităţii Elene „Elpis”?

Planurile culturale ale Comunităţii Elene vor continua şi anul acesta prin organizarea de evenimente legate atât de istoria şi cultura Greciei, dar şi de istoria şi cultura Constanţei şi a Dobrogei. Concret, împreună cu Comunitatea Armeană din Constanţa vom dezvolta în continuare aplicaţia dedicată turului turistic estival, organizat de Primăria Constanţa cu autobuzele supraetajate. Aplicaţia constă în promovarea a 100 de obiective culturale, istorice sau turistice din oraşul nostru, dar şi din staţiunea Mamaia, aplicaţie care poate fi descărcată pe telefoanele mobile, cu denumirea Constanta City Tour.

Un alt proiect de viitor al comunităţii noastre va fi reconstituirea corabiei argonauţilor ca instrument de readucere în atenţie a acestei fabuloase legende a periplului lui Iason în căutarea lânii de aur. După cum se ştie, el a poposit şi pe tărâmurile antice ale Tomisului, fiind printre primele atestări  istorice ale bătrânului nostru oraş.