Scandalul „robe contra uniforme", la Curtea Supremă Poliţiştii vor să execute silit ministerul

Cazul celor 34 de poliţişti care au câştigat procesul cu procurorii şi au obţinut daune de câteva sute de milioane de lei vechi în instanţă a ajuns în atenţia judecătorilor Curţii Supreme a României. Pe 10 noiembrie, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor analiza recursurile promovate în dosarul în care cei 34 de agenţi ai Serviciului Poliţiei Rutiere Constanţa suspectaţi de fapte de corupţie în scandalul „Mafia de la Rutieră" au câştigat împotriva procurorilor care au declanşat ancheta împotriva lor. Între timp, surse apropiate cazului spun că agenţii de poliţie se pregătesc să pună în executare hotărârea prin care s-a decis să fie despăgubiţi cu câte 250 de milioane de lei vechi şi să execute silit Ministerul Finanţelor.

Nemulţumiţi de valoarea relativ mică a daunelor morale acordate de instanţele constănţene, comparativ cu umilinţele la care au fost supuşi la momentul declanşării anchetei împotriva lor, dar şi ulterior, poliţiştii s-au adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a li se face dreptate. La rândul său, şi Ministerul Finanţelor Publice a atacat în recurs hotărârea de despăgubire a poliţiştilor, după ce judecătorii constănţeni au decis că fiecare agent de poliţie care a fost protagonist involuntar al scandalului „Mafia la Rutieră" trebuie să primească 250 de milioane de lei vechi, cu titlul de despăgubiri morale. Dacă reprezentanţii Ministerului vor pierde procesul, statul va trebui să le achite poliţiştilor nu mai puţin de 850.000 de lei, riscând chiar să fie executat silit.

Ministerul Finanţelor, la un pas de executare silită

Sentinţa care a stârnit indignarea autorităţilor în materie prin dreptatea acordată agenţilor de la rutieră poartă numărul 1129 şi a fost pronunţată de judecătorul Beatrice Mariş, din cadrul Secţiei civile a Tribunalului Constanţa, pe data de 17 iunie 2010. De atunci, hotărârea a fost confirmată de magistraţii Curţii de Apel Constanţa, care au respins căile de atac formulate împotriva acesteia. Nu este deloc de trecut cu vederea faptul că la momentul de faţă hotărârea este definitivă şi susceptibilă de a fi pusă în executare pentru plata despăgubirilor acordate de Tribunal şi menţinute de Curtea de Apel. Surse apropiate cazului spun că, cel mai probabil, vor fi demarate procedurile execuţionale împotriva Ministerului de Finanţe pentru punerea în executare a sentinţei instanţei de judecată. În altă ordine de idei, mai trebuie precizat că hotărârea instanţei constănţene a făcut valuri în mediile avizate şi este considerată, cel puţin până la acest moment, drept o sentinţă-unicat. Surse informate susţin că nu este exclus ca hotărârea să fie luată drept model şi invocată în acţiuni similare, inclusiv la alte instanţe din ţară. Aşa cum arătam încă de la declanşarea procesului în instanţă cei 34 de agenţi care s-au adresat Tribunalului pentru repararea prejudiciilor suferite în urma scandalului „Mafia de la Rutieră" sunt agenţii Andrei Bogdan Călugăru, Liviu Iulian Conduleţ, Cosmin Cristian, Marian Drăguţ, Paul Mihail Ciolpan, Marius Ivan, Ervin Tulei, Alexandru Ivanov, Daniel Cociu şi Alexandru Ianţoc.

Ce spune avocatul

Alături de aceştia, reclamanţi mai sunt agenţii Răzvan Viorel Ţigănuş, Cornel Ionuţ Drăghici, Anatoli Trifanov, Marian Gabriel Ciubotaru, Bogdan Lucian Cojocaru, Ciprian Enache, Gheorghe Gabriel Rădulescu, Mihai Alexandru Manea, Marian Adrian Chisoiu, Gigi Cristian Ruşescu, Daniel Andrei Mircea, Elvin Cadîr, Dumitru Iulian Maxim, Enis Vuap, Cristian Nazarovici, Romeo Georgian Gănuţ, Ion Zorilă, Edvin Osman, Cristina Vihodiţă, George Busuioc, Florin Marius Bîlcă, Gheorghe Costea, George Eduard Niţuleac şi Răzvan Sucrtu. Cei 34 de poliţişti au dat în judecată Ministerul Public, după ce în presa centrală şi locală au fost publicate rezoluţia de începere a urmăririi penale împotriva lor, dar şi propunerea de arestare formulată pe numele unora dintre ei, acte în care le erau menţionate datele personale. Judecătorii au reţinut în hotărârea cu pricina faptul că instanţa Curţii de Apel a constatat, pe 6 august 2009, că actele de începere a urmăririi penale şi de punere în mişcare a acţiunii penale dispuse de procuror faţă de cei aproape 40 de poliţişti sunt lovite de nulitate absolută, „astfel că nu mai produc nici un fel de consecinţe juridice". „Comunicarea de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa către mass-media locală şi centrală a celor două acte, în care sunt menţionate toate datele de stare civilă şi de identificare, acte care au fost publicate pe site-urile ziarelor şi care au putut fi vizionate de orice persoană, reprezintă o încălcare a obligaţiei de confidenţialitate şi de securitate a datelor reclamanţilor", a motivat judecătorul care le-a dat dreptate poliţiştilor. Contactat telefonic, Cătălin Filişan, avocatul celor aproape 40 de agenţi, a declarat că „în faza de anchetă penală nu este permis a fi făcute declaraţii publice care să poată fi interpretate ca fiind o confirmare din partea anumitor funcţionari publici a vinovăţiei persoanei".