Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:31 24 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

O istorie cunoscută de puţini oameni Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa împlineşte 135 de ani

ro

22 Nov, 2013 00:00 1525 Marime text
Mâine, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Constanţa împlineşte 135 de ani de la înfiinţare. Conform datelor puse la dispoziţie de IPJ, „Poliţia dobrogeană a luat fiinţă la sfârşitul anului 1878, mai exact la 23 noiembrie, când în această provincie revenită la graniţele fireşti ale ţării în urma războiului pentru independenţă purtat împotriva Turciei a fost instaurată administraţia românească”.

„Forma de organizare a acesteia a fost identică cu cea din restul ţării. În capitalele celor două judeţe - Tulcea şi Constanţa - se înfiinţează câte o poliţie de clasa a II-a, iar în celelalte oraşe - Babadag, Hârşova, Măcin, Isaccea, Sulina, Medgidia, Mangalia şi Cuzgun (Ion Corvin) - poliţii de clasa a III-a, toate încadrate cu personal redus ca număr. Înfiinţarea lor era mai mult decât necesară pentru că, aşa cum raporta guvernului primul prefect al judeţului Constanţa, trebuie pus frâu răului, asigurată liniştea publică şi apărată populaţia şi onoarea persoanei indiferent de origine şi credinţă. Trebuia luptat, şi acest lucru l-au făcut primele efective de poliţie din Dobrogea, împotriva mentalităţii de nesocotire a legii, moştenire lăsată de stăpânirea străină, unde la loc de preţ nu erau ordinea şi disciplina, ci jaful, bunul plac şi dreptul celui mai tare”, potrivit IPJ Constanţa.

Poliţai şef, Ion Mironescu

„Între anii 1878-1881, schema de funcţionare a Poliţiei Constanţa era formată dintr-un poliţai şef, în persoana lui Ion Mironescu, dintr-un comisar şi ajutorul său, precum şi din 14 sergenţi, toţi fiind plătiţi din bugetul primăriei. Principala atribuţie a acestora era de a păstra liniştea şi ordinea publică, lucru care se realiza, îndeosebi prin executarea rondurilor de noapte. Datorită faptului că era subvenţionată de primărie, poliţia aducea la îndeplinire şi ordonanţele comunale, controlând pieţele şi oboarele, târgurile, brutăriile, măcelăriile şi chiar salubritatea publică. Extinderea în suprafaţă a oraşelor şi creşterea lor demografică, din rândul acestora detaşându-se Constanţa, va face, inevitabil, să prolifereze şi fenomenele antisociale. Pentru menţinerea acestora sub control, rolul poliţiei va creşte sub raport organizatoric şi profesional, ea fiind subordonată Direcţiei Generale a Poliţiei din cadrul Ministerului de Interne, iar pe plan local va continua să fie susţinută financiar de primării, prin plata chiriilor şi a lucrărilor de reparaţii a imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea”, se mai arată într-o informare a Poliţiei Judeţului Constanţa.

„Prefectură de poliţie, cu prefecţi de poliţie”

„Poliţia din Constanţa şi Tulcea va purta denumirea de prefectură de poliţie, cu prefecţi de poliţie, directori de prefectură, comisari şi ajutori de comisari, agenţi, translatori şi alţi funcţionari necesari executării lucrărilor birocratice. Începând cu anul 1902, poliţia Constanţa va avea ca parte structurală bine definită o brigadă de siguranţă, al cărei obiectiv principal era controlul străinilor şi urmărirea celor suspecţi de acţiuni subversive îndreptate împotriva statului. Tot acum, oraşul era împărţit, pentru o mai strictă supraveghere a fenomenului infracţional, în trei circumscripţii teritoriale, pentru ca în anii interbelici să ajungă la cinci, după declararea lui ca municipiu. Prefecturile de poliţie vor avea în subordine în capitalele de judeţ poliţii orăşeneşti cu birouri distincte - juridic, administrativ, moravuri, siguranţă, circulaţie etc. -, iar celelalte oraşe din Dobrogea, comisariate şi detaşamente de poliţie. Din 1929 până la transformarea lor în 1949 în unităţi de miliţie, prefecturile de poliţie vor continua să funcţioneze cu denumirea de chesturi de poliţie, cu aceleaşi formaţiuni în teritoriu şi cu o organizare interioară bine structurată, încadrată cu profesionişti, pentru a contracara mişcările social-politice extremiste - legionari şi comunişti - şi de a anihila orice încercare de subminare a statului”, au conchis reprezentanţii IPJ Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii