IPJ raspunde acuzatiilor politistilor

Patru din cei şase poliţişti de la Rutieră care au dat în judecată Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa pentru a fi repuşi pe funcţii s-au prezentat, ieri, la Secţia Contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului, unde s-a desfăşurat primul termen în procesul cu IPJ.

Dumitru Iulian Maxim, Cristian Nazarovici, Gheorghe Costea şi Marian Aldea, dar şi colegii lor care nu s-au putut prezenta în instanţă, Gheorghe Gabriel Rădulescu şi George Eduard Niţuleac, sunt reprezentaţi în proces de avocatul Cătălin Filişan. La termenul de ieri, dosarul a fost amânat, pentru ca avocatul celor şase poliţişti să ia cunoştinţă de întâmpinarea depusă de reprezentanţii IPJ Constanţa, prin care instituţia răspunde acuzaţiilor aduse de poliţişti. Judecătorii Tribunalului au fixat următorul termen pe data de 28 ianuarie. La începutul lunii decembrie, Rădulescu, Maxim, Nazarovici, Niţuleac, Costea şi Aldea au chemat în judecată Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa. În acţiunea lor, poliţiştii au solicitat obligarea IPJ la repunerea pe funcţiile de agenţi de poliţie în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere din cadrul IPJ, dar şi obligarea instituţiei la plata „tuturor drepturilor băneşti ce ne-au fost reţinute de la momentul punerii la dispoziţie şi până la momentul repunerii în funcţie". Mai mult, agenţii asupra cărora planau suspiciuni de corupţie au cerut ca IPJ să fie obligat la plata a câte 5.000 de lei către fiecare dintre reclamanţi, reprezentând „daune morale determinate de refuzul de repunere în funcţie". Nu în ultimul rând, poliţiştii au cerut şi obligarea IPJ la plata cheltuielilor de judecată. „În conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 - Statutul poliţistului, poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate este pus la dispoziţie", a spus avocatul Cătălin Filişan, adăugând că „în situaţia de faţă însă, ordonanţa procurorului de punere în mişcare a acţiunii penale este lovită de nulitate absolută, fiind practic inexistentă din punct de vedere juridic şi, nemaiproducând nicio consecinţă, cei sase poliţişti sunt îndreptăţiţi să obţină repunerea în funcţie şi plata tuturor drepturilor care le-au fost reţinute în mod nelegal, în baza unui act nul absolut". În plus, avocatul a precizat că „deja Curtea de Apel s-a pronunţat că actul de punere în mişcare a acţiunii penale este nul absolut, astfel încât Tribunalul nu ar trebui decât să pună în aplicare această hotărâre judecătorească". Potrivit avocatului, cei şase poliţişti au cerut şi obligarea IPJ la plata de daune „deoarece a refuzat să pună în aplicare hotărârea Curţii de Apel, cerere pe care o vor adresa şi Curţii Europene a Drepturilor Omului în situaţia în care aceasta nu îşi va găsi soluţionarea în cadrul instanţelor din România". „Nu ar fi pentru prima dată când România a fost condamnată la CEDO cu privire la refuzul de punere în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile", a conchis avocatul.