Întâmplător, martor alături de adjuncţii de la Vama Constanţa Periplul în instanţe al lui Said Baaklini

Said Baaklini, nume cu greutate în scandalul UCM Reşiţa, nu este deloc străin de instanţa de judecată şi, nici de vamă. Nu mai departe de anul trecut, acesta s-a aflat la Curtea de Apel Constanţa, unde a dat declaraţii ca martor într-un dosar privind o înşelăciune. Culmea coincidenţei, în dosarul în care Baaklini este martor, printre păgubiţi apare Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa.

Concret, este vorba despre dosarul cu numărul 9253/118/2007, care s-a aflat pe rolul Secţiei penale a Curţii de Apel Constanţa, în apel. În proces, inculpaţi erau Dănuţ Tacorian, Cătălin Petre, Mohamed Hassan Ali Khalil Salhi şi Sarmad Amman Yacoub. Indivizii au fost acuzaţi de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi infracţiuni privind Codul vamal. Printre martorii citaţi în proces se numără, în afară de Said Shehade Baaklini, Nicu Lupu, Ion Mircică, Dragoş Boranda, Sorin Marius Burhală, Viorel Constantin Nicolaescu, Safet Zulchefil, Lilica Marin, Liliana Lizica Mocanu, precum şi Angela Ciobanu. Foarte interesant, şi fostul adjunct al Biroului Vamal Constanţa, Mihăiţă Mihai, a fost martor în proces. De precizat că Mihai a fost la rândul său condamnat pentru fapte de corupţie, decizia fiind definitivă.

Martori-inculpaţi în dosarul Ness-Cafe

În afară de Mihăiţă, au mai fost chemaţi ca martori Dănuţ Mihai, Ion Martinescu, Nicolae Nazâru, Georgică Romulus Budur şi Dragoş Boranda, cunoscuţi din dosarul "Ness-caf'e9", datând de la începutul anilor 2000. Pe 23 decembrie 2010, judecătorii Curţii de Apel Constanţa au respins ca nefondat apelul declarat de Direcţia Vamală. În schimb, acelaşi complet a admis apelul procurorilor şi pe cel al lui Dănuţ Tacorian, a schimbat încadrarea juridică a faptei acestuia, din înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în infracţiuni la Codul vamal şi a încetat procesul penal pornit împotriva lui Tacorian, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie specială. Nemulţumit de noua soluţie, Sarmad Amman Yacoub a atacat-o în recurs, acesta fiind declarat pe data de 24 decembrie 2010. În această situaţie, dosarul urmează să fie trimis pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Acţiune împotriva ministerului

Este de menţionat că Said Baaklini a avut afaceri judiciare şi la instanţele bucureştene. Afaceri judiciare din care reiese că până şi Ministerul Afacerilor Interne şi al Primăriilor - Departamentul General - Starea Civilă era debitorul lui Baaklini. Mai exact, este vorba despre dosarul cu numărul 11331/299/2009, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, al cărui obiect îl reprezintă investirea cu formulă executorie, iar Said Baaklini este creditor, în timp ce ministerul are calitatea de debitor. Pe 26 mai 2009, magistraţii au admis cererea lui Baaklini împotriva ministerului. Pe rolul aceleiaşi instanţe a fost înregistrată şi plângerea SC Institutul Naţional al Lemnului SA împotriva rezoluţiei prin care s-a decis să nu se înceapă urmărirea penală faţă de Alina Doreli Voicvu şi Said Baaklini, pentru mai multe infracţiuni de care îi acuzau reprezentanţii Institutului Naţional. Plângerea a fost respinsă ca nefondată. Tot la Judecătoria Sectorului 1, Said Baaklini s-a judecat cu SC Banca Română de Scont SA, în 2004, în cadrul unei acţiuni în constatare, promovate de Baaklini. Totodată, este de precizat că individul devenit cunoscut graţie dosarului UCM Reşiţa a avut procese şi la Curtea de Apel Bucureşti cu SC Banca Română de SCONT SA, în dosarul comercial cu numărul 1633/3/2007 fiind implicat şi Darah Talib, dar şi SC International Traders SRL, cazul fiind amânat pentru data de 31 ianuarie 2011. Aceeaşi instanţă a tranşat şi conflictul lui Said Baaklini cu Institutul Naţional al Lemnului SA, conflict concretizat în mai multe dosare comerciale, soluţionate în favoarea lui Baaklini.

A cerut recunoaşterea divorţului

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte Tribunalul Bucureşti, individul s-a adresat judecătorilor acestei instanţe pentru a-i recunoaşte pe teritoriul României cu efecte juridice certificatul de divorţ datând din aprilie 2009. "Grosul" proceselor este dat însă tot de litigiul cu SC Institutul Naţional al Lemnului SA, firma judecându-se cu Said Baaklini în nu mai puţin de şapte dosare, în care balanţa justiţiei a înclinat mai ales în favoarea lui Baaklini. De asemenea, la Tribunalul Bucureşti s-a judecat cererea Autorităţii Naţionale a Vămilor prin Direcţia Vamală Bucureşti privind deschiderea procedurii insolvenţei faţă de SC International Traders SA. În proces au fost chemaţi ca pârâţi şi Said Baaklini şi Darah Talib. În plus, în 2006 SC Libarom Agri SRL prin Baaklini a dat în judecată Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, dar şi pe Victor Sarkis, într-un proces privind proprietatea intelectuală. În acest context, al periplului lui Baaklini pe la instanţele din ţară, este de menţionat că, la sfârşitul anului trecut, libanezul a ajuns şi în evidenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţii acestei instanţe fiind chemaţi să judece propunerea de arestare preventivă a sa formulată de procurorii anticorupţie. Propunerea a fost admisă, iar mandatul de arestare preventivă a fost emis pentru o perioadă de 30 de zile de la punerea în executare. Pe 13 decembrie 2011, la aceeaşi instanţă a fost judecat şi respins recursul lui Baaklini împotriva arestării sale.