Revoluţia fără lideri!

Aşa cum am mai spus-o, revoluţia la care visez eu este altfel! Cineva mă aproba sugerând că, aşa fiind, cu ceva tot trebuie început. Acestui domn nu am mai apucat să-i răspund, dar o fac acum, spunându-i că nu mă simt reprezentată de cei care sunt acum în stradă. Sub nicio formă! Prefer să mă declar cetăţean suspendat. Vă mai amintiţi?!

Iar pe cei care cheamă oamenii la puci, la lovitură de stat, la violenţă, îi întreb doar atât: ce să schimbăm prima dată, pe cine să împuşcăm, pe cine să lăsăm să trăiască?
Şi revoluţia pe care o tot clamează vocile obscure ale politicii în ultima săptămână nu poate rămâne doar un strigăt la luptă, o simplă vorbă în vânt. E uşor de spus, dar greu de făcut. Schimbarea unor oameni, desfiinţarea unor funcţii şi crearea altora noi e cel mai simplu lucru care poate fi făcut, mai greu este să le schimbi mentalităţile, anii de comunism duşi în cârcă, amintirile gri. Admit că s-au făcut multe greşeli în aceste zile, din ambele sensuri. Puterea a greşit lăsând statul pe mâna jandarmilor, iar opoziţia a greşit grăbindu-se să ceară o demisie, neluând în calcul niciun moment implicaţiile ulterioare. S-a vorbit despre Guvernul „Marionetă" al preşedintelui, de parcă acesta din urmă ar fi luat cu miniştri în fiecare dimineaţă micul dejun doar ca să le mai toarne câteva grame de bromură în ceai. Despre ce vorbim aici, fraţilor?
De curiozitate, cine s-a îmbogăţit după revoluţie? Cine a avut avantaje, cine a profitat, cine a făcut averi? Să nu veniţi cu aceleaşi stereotipuri like Gigi Becali, Dinu Patriciu sau... Iri Columbeanu! Cum au ajuns unii de lângă noi să facă banii? Chiar nu vedeţi? Păi mult prea simplu. Prin manipularea şi siluirea aproapelui.
Noi, românii, ne-am vândut ieftin întotdeauna. Din cauza unor „senili" (n.a. am şi eu bunici în viaţă, să le dea Dumnezeu sănătate, dar tot nu voi putea înţelege vreodată câtă disperarea poate să conţină puiul fericirii oferit de primarul Mazăre). Revenind, din cauza lor, pe care nu contenesc să-i acuz moral, tinerii nu au ajuns să conducă, iar cei care au izbutit, puţini la număr, au reuşit să se murdărească cu găinării ieftine. La nivelul acesta funcţionează cam fiecare bucăţică din societatea românească. Manipularea la nivel de mase este în floare, ne place să ne lăsăm purtaţi de vânt şi de idei. Tocmai din acest motiv, cu riscul unor înjurături - ştiu şi de la cine -, cred că în aceste zile cel mai mare regret al lui Băsescu este că s-a lăsat votat de cei care au săvârşit ticăloşenii în Piaţa Universităţii!

P.S. Nu dorm cu fotografia lui Băsescu pe noptieră, dar cât timp nu există o alternativă viabilă, suntem datori să-i ţinem departe de putere pe hulpavii ce cu jind o pândesc!