Editorial Curăţenia unui oraş arată gradul de civilizaţie al locuitorilor săi

Curăţenia unui oraş arată gradul de civilizaţie al locuitorilor săi. Cam trist, aş zice, uitându-mă în jur. Ne mândrim şi suntem invidiaţi când spunem că suntem locuitorii oraşului de la malul mării. Ne mândrim că avem marea aproape, că aerul sărat şi briza ne mângâie, vara, obrajii. Ne simţim bine când oamenii ne spun că vor şi ei să locuiască aici.

Dar nu ne opunem nicio clipă dorinţelor lor exprimate verbal, nu le combatem visul cu realitatea tristă: Constanţa este un oraş murdar. Am auzit des păreri cum că turiştii sunt de vină. Bine bine, dar ei, săracii, vin doar vara, la plajă. Or fi şi ei, în parte, vinovaţi, dar pe cine mai dăm vina în celelalte trei anotimpuri?

Am încercat să găsesc un răspuns la întrebarea ce anume îl determină pe cetăţeanul evoluat, coborât din copac şi evoluat din maimuţă sau creat de Dumnezeu, să aibă un astfel de comportament? Cui nu-i place ca atunci când iese din casă să se bucure de un oraş curat? Sau cum să îţi placă să ieşi în oraş şi să îţi zgârie retina multitudinea de ambalaje, hârtii, sticle, resturi? Sau poate unora chiar nu le pasă…

Mă întreb dacă legi mai aspre, aplicate cu regularitate, ar duce la un rezultat mai bun. Mă întreb dacă o campanie de genul „Let’s Do it Romania!“ repetată nu anual, ci de mai multe ori în 12 luni, ar duce la un grad de conştientizare mai mare.

De multe ori, se dă vina pe lipsa coşurilor de gunoi. Am văzut la un moment dat prin oraş un grup de adolescenţi răzvrătiţi care şi-au vărsat năduful pe coşul de gunoi şi apoi au rupt-o la fugă. Avem nevoie de mai multe coşuri de gunoi? Cu siguranţă. Este acesta un impediment în păstrarea curăţeniei? Cu siguranţă nu.

Nu suntem singurul oraş sau unica ţară care se confruntă cu aşa ceva. Dar de ce să nu luăm exemplul bun în locul celui rău? De ce să spunem că aceasta nu este o problemă şi că avem lucruri mai importante de făcut?

Din fericire, au apărut şi veşti bune pe această temă: oamenii legii îi vor amenda pe cetăţenii care aruncă mucuri de ţigară, gunoaie, coji de seminţe pe stradă, fie că sunt în maşină sau pe jos. Sper doar ca această campanie să dureze şi să ajungă la ceva rezultate. Până la urmă, acestea sunt reguli de bun- simţ. Strada nu e un coş de gunoi!!! Aş vrea să văd în mai multe oraşe campanii de informare, de educare. Aş vrea să văd o acţiune de termen lung pentru amendarea celor care nu respectă civilizaţia acestui oraş.

Cum ar fi ca strada să vă răspundă la rândul ei, aruncând cu gunoaie în voi? Un astfel de clip a fost lansat recent în Irlanda, pentru că şi ei, pare-se, au problema aceasta. În acel filmuleţ, o persoană purta un coş de gunoi pe post de costum. Acest om se plimbă pe străzi şi pur şi simplu dărâmă la pământ persoanele care aruncă gunoaie pe jos. Pare amuzant la prima vedere, dar este de fapt un mod creativ de a atrage atenţia asupra problemei.

Sunt ţări cu grad înalt de civilizaţie care se confruntă cu această situaţie. Au agenţi care supraveghează zonele şi care îi amendează pe cei care nu menţin curăţenia. În Suedia poţi primi chiar un an de închisoare pentru o astfel de faptă. Administraţia locală ar trebui să aibă pe lista de priorităţi bunul trai al locuitorilor. Bunul trai poate fi determina şi de curăţenia oraşului.

Avem un oraş frumos, cu o aşezare care poate ajuta la o dezvoltare excelentă. Suntem responsabili de imaginea pe care ne-o cream.

Haideţi să lăsăm murdăria de o natură sau alta din curţile celorlalţi şi să ne uităm şi în curtea noastră! Ne place ce vedem?