Editorial Ce se ascunde în spatele protestelor

Pe lângă vot, ne mai rămâne o modalitate de a ne exprima opinia: protestele. Mulţimile reuşesc, de cele mai multe ori, să activeze în fiecare dintre noi ceea ce avem mai bun sau ceea ce avem mai puţin bun.
 
De-a lungul timpului, protestele au fost marcate fie de agresivitate, fie de susţinere, fie de respingere, fie de pacifism. Nevoia de a fi vocal, de a ieşi în public are legătură şi cu nevoia de apartenenţă la un grup. Emoţia colectivă, de grup, este mult mai influenţabilă decât emoţia personală, a fiecăruia dintre noi.
 
Cu siguranţă, la proteste întâlnim atât persoane care au citit respectiva ordonanţă de urgenţă, cât şi persoane care nu cunosc detalii, dar se mulţumesc cu frânturi scoase din context. Ultima manifestaţie desfăşurată la Constanţa a fost cea din 26 februarie 2019, când procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au protestat faţă de modificările aduse Legilor Justiţiei prin ordonanţă de urgenţă. Fiecare a fost mânat de impulsul de a se alătura protestului. Chiar şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis suspendarea activităţii.
 
De asemenea, DIICOT a mai decis suspendarea activităţii între orele 8.00-12.00, în fiecare zi, în intervalul 26.02.2019-8.03.2019. În această perioadă vor fi soluţionate doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suporta amânare.
 
Cu toate acestea, autenticitatea unei emoţii trăite într-un protest de stradă nu este realmente corect înţeleasă atunci când mersul la protest ia doar forma unei poze cu mulţimea, postată pe site-urile de socializare.