Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:18 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dobrogea - File de istorie „Corcovado“, primul vas maritim care a legat România de America (galerie foto)

ro

13 Jul, 2017 00:00 15111 Marime text
La 1 mai 1914, nava „Corcovado“ face o escală la Constanţa, inaugurând linia maritimă New York - Constantinopol cu escale în mai multe porturi, inclusiv Constanţa. Pentru prima dată în presa românească, amănunte despre această navă-amiral printr-o cercetare documentară în arhivele germane.
 
În portul Constanţa au sosit şi au plecat multe vapoare, mari şi mici. Flota României a avut, în anumite momente ale istoriei noastre, sute de nave comerciale, fără a mai socoti flota militară, o glorioasă marină, care a reprezentat eroic interesele ţării noastre în lume. Au rămas consemnate până astăzi multe evenimente în premieră, cum ar fi, bunăoară, sosirea vaporului „Corcovado“ în portul Constanţa.
 
Între 1902-1904, Hamburg-Amerika-Linie (HAPAG) împreună cu Deutsche-Levante-Linie (DLL) au asigurat pentru prima data Linia maritimă New York - Marea Neagră.
 
În Marea Neagră, escalele erau la început la Odesa, Noworosiisk, Batumi, Constantinopol.
Hapag a pus la dispoziţie pasagerele „Sicilia“ şi „Georgia“, iar DLL, pasagerele „Seriphos“ şi „Milos“ (înlocuit în 1903 cu „Tenedos“).
Linia maritimă New York - Odesa a fost inaugurată la 6 februarie 1902, cu pasagerul „Seriphos“ (plecând de la New York). Acesta s-a întors de la Odesa la 31 martie 1902, făcând escale la Constantinopol, Smyrna, Pireus, Kalamata, Patras, Malta şi Algier. Nu erau curse rapide - cum au fost mai târziu; totuşi, în 1902 şi 1903 au fost multe curse în care peste 300 de pasageri au ales noua linie maritimă spre New York.
După 27 de curse tur-retur, s-a dovedit nerentabilă şi s-a renunţat la ea în vara lui 1904. De altfel, a fost criticat şi faptul că o linie maritimă germană să ofere produselor americane o legătură directă cu Levantul. După zece ani, în aprilie 1914, este inaugurată această linie maritimă pentru a doua oară; cu aceleaşi reproşuri.
 
La 15 aprilie 1914, vaporul („steamer/Dampfer“) „Corcovado“ îşi începea cursa plecând de la New York spre Odesa (împreună cu „Corcovado“ au mai deservit această linie vapoarele mai vechi „Barcelona“ (ex „Arabia“, 5.446 BRT) şi „Pisa“ (4.967 BRT), lansate în 1896).
 
„Corcovado“ avea un tonaj de 7.976 / 8.280 BRT, fusese lansat la apă la Kiel, GermaniaWerft la 21 decembrie 1907, intrase în funcţie la 1 aprilie 1908. Putea transporta 104 pasageri la clasa l, 32 la clasa a ll-a şi 1.164 la clasa a lll-a. Nava dispunea de un echipaj pe măsură: 154 de membri.
Primul său voiaj a fost de la Hamburg către America de Sud, dar, începând cu 1911, a făcut curse spre America Centrală (împreună cu vasul său geamăn „Ypiranga“). La 19 octombrie 1912 a mers pentru prima dată pe linia Hamburg - New York, iar la 15 martie 1914, pentru prima dată, de la Hamburg la Philadelphia.
În 1914, fiind cel mai mare vapor în Levant pentru acea perioadă, a atras atenţia presei şi a autorităţilor locale. Prima escală făcută de „Corcovado“ la 1 mai 1914, la Constanţa, este descrisă în săptămânalul „Liberalul Constanţei“ (l, nr. 29, 11 mai 1914) astfel:
 
„În ziua de 1 Maiu, pe la orele 1 p.m., a sosit în portul nostru primul vapor «Corcovado», al marei societăţi maritime de export Hamburg-Linie.

La orele 4 p.m. a avut loc o mică gustare pe vapor la care au luat parte d-nii Schmidt, consul german, Lazarovici, şeful construcţiei portului Constanţa, procuror Săulescu I, Berberianu, ajutor de primar, V. Radovici, jude instructor, jude Epureanu, Botez, căpitanul portului Constanţa (care mai târziu a scris sub numele de Jean Bart), judecătorii Tribunalului, Rădulescu, Mihăileanu, avocaţii Diamandopol, Simionescu, jude Teodorescu, reprezentanţii presei şi I. Schwartz, reprezentantul socetăţei Hoffman din localitate. Acest mare vapor, condus de căpitan Looft, posedă un motor de 5400 cai putere, cu un tonaj de 10000 tone şi cu o viteză de 14 mile pe oră. El are 20 ofiţeri şi un echipagiu de 171 oameni pe bord.
 
«Corcovado» este primul vas maritim care face legătura comercială dintre România şi America, chiar şi acum a adus diferite mărfuri de ferărie şi altele. Pe bordul vasului se află telegrafie fără fir, imprimerie şi se scoate un ziar cu numele «Corcovado» care cuprinde ştirile cele mai noui primite prin telegrafia fără fir, ziarul se împarte la cei 1500 de pasageri de pe vas. 
La orele 4 jum. căpitanul şi cu d. Jack Schwartz, reprezentantul societăţei Hoffman, au condus mulţimea ce era pe bord să viziteze vasul. La orele 5 s-a servit o gustare, iar la şampanie s-au ridicat toasturi. La şampanie cel dintâi a toastat d. Schmidt, Consul general al Germaniei, care salutând pe reprezentanţii autorităţilor româneşti cari iau parte la această festivitate, bea pentru prosperitatea oraşului Constanţa.
D-l Ioan Berberianu, ca ajutor de primar, salută cu bucurie în numele oraşului Constanţa inaugurarea liniei maritime dintre Constanţa şi noul continent şi urează noii întreprinderi câştig şi prosperitate.
 
D. Lazarovici, şeful construcţiei portului, închină în sănătatea căpitanului vasului şi prin o documentată cuvântare face istoricul societăţei. D. Căpitan Botez [Jean Bart] bea în sănătatea împăratului Germaniei; laudă Germania, arătând că din sânul ei s-a găsit o societate să lege Europa de America. Împăratul Germaniei este protector al marinei şi cunoscător al intereselor comerciale, urează societăţei succes şi progres. D. Căpitan Looft, comandantul vasului, mulţumeşte pentru cuvintele bune ce s-au spus pentru marina germană şi suveran şi bea în sănătatea M.S. Regelui Carol şi a întregii Dinastii. Mai toastează d. Avocat Danielopol, consul Schmidt, jude sindic Epureanu, Mihăileanu judecător, Schwartz şi alţii“.
 
La 20 mai 1914 a început primul voiaj al lui „Corcovado“ de întoarcere de la Odesa, prin Batumi, Constantinopol, Smyrna, Pireus spre New York. La sosirea lui „Corcovado“ la Constantinopol a avut loc un mare banchet oficial, la bordul vasului, organizat de directorul Hapag, Dr. Ecker, pentru oaspeţi americani, turci şi germani. Banchetul a avut loc la 27 mai 1914. S-au ţinut discursuri cu această ocazie, apreciindu-se impulsurile date de noua linie maritimă economiei celor trei ţări; ambasadorul american în Turcia, Morgenthau, a toastat pentru evoluţia economică a Germaniei.

La 28 mai 1914 a început la Constantinopol voiajul său de întoarcere spre New York. La 26 iulie 1914 „Corcovado“ a ajuns din nou la Odesa; probabil a avut din nou escală la Constanţa în jur de 18-22 iulie 1914.

Acesta este ultimul afiş al HAPAG-DLL, apărut la 1 august 1914: este descrisă linia New York - Levante cu escală la Constanţa folosind pasagerele „Barcelona“ / „Corcovado“ / „Pisa“.

„Corcovado“ era planificat să plece de la Constantinopol spre New York la 7-9 august 1914.

La începutul lui august 1914, „Corcovado“ a putut să ajungă înapoi la Constantinopol exact înainte de declanşarea Primului Război Mondial, unde a şi rămas pe durata războiului.

La Constantinopol a fost folosit drept vas de locuit pentru armată şi cartier general al Diviziei din Mediterana al armatei germane (Wohnschiff und Hauptquartier der deutschen Mittelmeerdivision).

În 1918, „Corcovado“ era folosit pentru transportul de trupe din şi spre Constanţa / Odesa / Nikolaiev / Sevastopol.


















Bibliografia folosită la articol: 
Arnold Kludas: „Die Geschichte der deutschen Passagierschiffahrt“, Bd. 3: „Sprunghaftes Wachstum: 1900 bis 1914“; Ernst Kabel Verlag, Hamburg 1986;
Claus Rothe: „Deutsche Ozean-Passagierschiffe 1896 bis 1918“. Steiger Verlag, Moers 1986;
Carl Herbert: „Kriegsfahrten deutscher Handelsschiffe“. Broschek & Co, Hamburg 1934.
Friedrich Schrader: „Eine Flüchtlingsreise durch die Ukraine ... Tagesbuchblätter von meiner Flucht aus Konstantinopel“. Verlag J.B. Mohr, Tübingen, 1919.

Pentru mai multe informaţii despre Dan Şambra, accesaţi https://www.facebook.com/Dan.Sambra.1/.

Citește și Dan Şambra şi file de istorie dobrogeană

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii