Proxenetism prin metoda seducţiei Metoda „Lover boy“ aplicată cu succes la Constanța. Detalii exclusive din ancheta procurorilor

• Deşi, nu reprezintă o noutate, infracţiunea de proxenetism săvârşită prin metoda seducţiei, „Lover Boy”, reprezintă, în fapt, o adaptare a comportamentului infracţional de către autorii acestor fapte, în contextul evitării tragerii la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
• În rechizitoriul procurorilor este inserată, printre altele, și o interceptare, unde inculpatul își motivează iubita să lucreze mai intens: „Hai, bagă forţă. Vezi ce faci diseară, pune-te acolo, în forţă, vezi, ai grijă, vezi ce faci, pune-o şi p-aia-n funcţiune, forţă vreau că luni vreau să primesc şapte, opt, zece ”.

Membrii unei familii din Constanța au fost trimiși în judecată pentru proxenetism și complicitate la proxenetism. Inculpații sunt acuzați de procurorii din Constanța că au obținut, în perioada 2012-2019, sute de mii de euro de pe urma unor activități de prostituție prostituției desfășurate pe teritoriul orașului Valencia, Spania și pe teritoriul orașului Praga, Cehia.
 
Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Constanța.
 
În prezent, toți inculpații se află sub control judiciar.
 
Partea vătămată din prezenta cauză arată că s-a cunoscut cu numitul (inculpat în prezenta cauză) în anul 2012, pe când se afla la muncă în Spania şi au început o relaţie.
 
Ulterior, tot în cursul anului 2012, au achiziţionat o locuinţă în construcţie în județul Constanţa, după care acesta i-a propus să se prostitueze, pentru a strânge repede banii necesari finalizăriiconstrucţiei, propunere cu care a fost de acord şi pentru că acesta îi spusese că vrea să îşi întemeieze o familie alături de ea.
 

„La stradă”

 
Astfel, în iarna anului 2012 au plecat amândoi, cu avionul, în Spania-Valencia şi timp de doi ani aceasta s-a prostituat „la stradă”, pe o şosea de la marginea oraşului, iar toţi banii obţinuţi i-a dat „iubitului“ ei pentru a se ocupa de finalizarea lucrărilor de construcţie.
 
După un timp, bărbatul a început să o agreseze fizic, reproşându-i că obţine prea puţini bani, astfel că persoanei vătămate începuse să îi fie frică de el.
 
În luna septembrie a anului 2014, la propunerea lui, cei doi au plecat în Praga, Cehia unde a semnat un contract de muncă ca dansatoare într-un club de noapte din Praga.
 

Bani sustrași din hainele clienților băuți

 
Femeia a mai arătat că, deşi avea contract de muncă ca dansatoare, nu a dansat
niciodată. În fapt, ieşea în club şi aborda clienţii, îi încuraja pe aceştia să cumpere băuturi din club după care mergea cu ei în una din camerele din club şi întreţinea cu aceştia raporturi sexuale în schimbul unor sume cuprinse între 1500-2000 de coroane, echivalentul a 80-100 euro.
 
Ulterior, bărbatul i-a cerut să sustragă bani din hainele clienţilor, profitând de faptul că aceştia consumaseră alcool sau droguri.
 
În situaţia în care persoana vătămată refuza să fure de la clienţi, aceasta era bătută şi ameninţată de iubit, care îi spunea că scopul ei este să facă cât mai mulţi bani pentru a se putea întoarce în ţară să întemeieze o familie împreună.
 
Femeia le-a mai precizat anchetatorilor că bărbatul stătea mai mult în Romania şi venea în Praga lunar, pentru a colecta banii pe care îi obţinea din practicarea
prostituţiei după care se întorcea în țară, motivând că trebuie să se ocupe de casă.
 
În restul timpului, persoana vătămată, îi trimitea sumele de bani prin serviciile de transfer rapid, atât pe numele lui cât şi pe numele mamei acestuia, al bunicii sale, dar şi pe numele altor persoane al căror nume îi era indicat de către acesta.
 
Sus numita mai arată faptul că din banii pe care i-a obţinut în urma practicării
prostituţiei şi pe care i-a trimis bărbatului, acesta a terminat de construit casa, iar ulterior a cumpărat două vile în (...) județul Constanța.
 
În acest timp, bărbatul şi-a cumpărat şi mai multe autoturisme, haine de firmă, ceasuri, bijuterii şi telefoane mobile.
 

Bijuterii, haine și autoturisme de lux

 
În actul de sesizare a instanței, procurorii arată că „din sumele de bani provenite din activitatea infracţională, inculpaţii au reuşit să achiziţioneze trei imobile, să asigure utilarea acestora cu obiecte de mobilier şi aparate de uz casnic, achiziţionarea de bijuterii şi haine, achiziţionarea de autoturisme de lux, precum şi menţinerea unui nivel de trai ridicat fără a fi nevoiţi să muncească“.
 
În cadrul familiei, fiecare membru desfăşura activitatea infracţională în mod independent în raport de fiecare victimă, dar s-a constatat că membrii acesteia se sprijineau reciproc prin acordarea unor sume de bani cu împrumut în vederea dezvoltării sau reluării activităţii de exploatare a unor persoane, dar şi prin sprijin moral şi material, reprezentat de sfaturi referitoare la modalitatea cea mai eficientă de exploatare a victimelor şi intervenţia de îndată în situaţia în care o victimă îşi exprima intenţia de a renunţa la practicarea prostituţiei în folosul unui membru al familiei. Intervenţia era reprezentată de convingerea victimei, prin manipulare şi comportament caracterizat de o falsă empatie, de a continua activitatea de
prostituţie în folosul inculpaţilor.
 
De asemenea, pentru a ascunde natura infracţională a activităţilor desfăşurate, membrii familiei au apelat la ajutorul altor persoane din cadrul familiei extinse sau din anturajul acestora pentru a primi sumele de bani transmise de către persoanele exploatate, dar şi pentru a înscrie în registrele publice anumite bunuri mobile sau imobile.
 

Suspiciuni în rândul unităţilor de transfer

 
În cazul transmiterii sumelor de bani prin serviciile de transfer rapid, s-a constatat că apelarea la ajutorul altor persoane pentru efectuarea tranzacţiilor, s-a realizat şi datorită faptului că sumele de bani transmise de victime erau suficient de mari încât au condus la trezirea unor suspiciuni în rândul unităţilor de transfer şi la blocarea transferurilor realizate de victime şi inculpaţi, această împrejurare fiind relevantă pentru a înţelege dimensiunea activităţii infracţionale.
 
Activitatea infracţională de proxenetism desfăşurată de membrii familiei reprezintă o adevărată îndeletnicire perpetuată pe parcursul unei perioade lungi de timp, iar iniţierea inculpatului minor (...) în această activitate, reprezintă o confirmare a faptului că intenţia acestora era de a continua activitatea infracţională în viitor şi de a transmite experienţa infracţională către membrii tineri din cadrul familiei.
 
Ceea ce este grav în această cauză, este faptul că inculpaţii au urmărit specializarea lor în activitatea infracţională, manifestând indiferenţă şi dispreţ faţă de victimele care erau exploatate sexual, cunoscând din discuţiile cu victimele efortul uriaş şi starea de epuizare fizică pe care acestea le resimţeau, ceea ce conduce la concluzia că inculpaţii nu au capacitatea de a conştientiza şi respecta valorile sociale referitoare la ocrotirea persoanelor vulnerabile, considerând că societatea se împarte între oameni „descurcăreţi” şi victime, reuşita activităţii infracţionale fiind percepută de către inculpaţi ca o abilitate, în sens pozitiv.
 

Jocuri de noroc

 
Această indiferenţă faţă de sacrificiul victimelor rezultă şi din uşurinţa cu care inculpaţii cheltuiau sumele de bani primite, pentru a participa la jocuri de noroc sau pentru a-şi cumpăra bunuri care le asigurau confortul persoanl (autoturisme, haine, telefoane).
 
Aceste constatări evidenţiază faptul că, în planul psihic al inculpaţilor, comportamentul infracţional s-a sedimentat şi a fost adoptat ca stil de viaţă pentru menţinerea unui standard de trai ridicat fără a fi nevoiţi să muncească, astfel că tragerea la răspundere penală a inculpaţilor se impune pentru îndreptarea comportamentului acestora prin conştientizarea de către inculpaţi că trebuie să se raporteze în mod corect la valorile sociale ocrotite de lege.
 
Deşi această activitate de seducţie reprezintă o adevărată inducere în eroare a victimelor cu privire la promisiunile făcute de exploatatori, faptul că persoanele de sex feminin au reprezentarea faptului că vor practica prostituţia conduce la „ocolirea” elementului material al infracţiunii de trafic de persoane, aspect bine cunoscut de către exploatatori.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:
 
DIICOT
Percheziții într-un dosar de trafic de minori și proxenetism. 13 persoane, audiate

Județul Ialomița
40 de percheziții , făcute ieri, la persoane suspecte de proxenetism, cămătărie și spălare de bani. Patru persoane au fost reținute