Planuri de Modernizare pentru Peninsula Exclusivitate - Tunel pe sub piata ovidiu

Primăria Constanţa a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului documentaţia privind reactualizarea PUZ-ului zonei peninsulare, prin modificarea HCLM 416 din 21.11.2003.

În acest sens au fost obţinute două certificate de urbanism, nr. 4567 din 14.11.2007 şi nr. 3822 din 19.11.2009. Proiectantul general al lucrării este SC Expaco SRL Bucureşti, prin arhitect Mirela Băncescu. Documentaţia depusă la APM a fost elaborată în ianuarie 2010, şi arată că amplasamentul studiat se află în situl urban Zona Peninsulară Constanţa nr. 492 CT - II - S - B - 02832 cuprins între Faleza Cazinoului, Poarta 1, faleza Portului Tomis, Faleza plajei Modern, bulevardul Ferdinand, până la strada Atelierelor, strada Traian şi bulevardul Marinarilor. „O parte din fondul vechi de construcţii a fost afectat de bombardamentele aeriene din 1941, de seisme şi de procesul general de uzură fizică datorat vechimii aşezământului.

În prezent, din fondul de construcţii existent în 1940, 20% au fost distruse sau demolate, 40-45% se află într-un stadiu avansat de degradare necesitând intervenţii urgente cu lucrări de consolidare şi reparaţii capitale, iar aproximativ 35-40% se află într-o stare mai bună, însă necesită reparaţii curente", se arată în proiect. Actele specifică faptul că după 1960, a fost realizat un volum destul de mare de clădiri noi, în special blocuri cu regim de înălţime P-3-4E. Intervenţiile din Peninsulă, inclusiv cele postbelice nu au alterat esenţial caracterul acesteia, care poate fi reabilitat fără mari impedimente. Planul de reactualizare a Planului Urbanistic Zonal al Peninsulei prevede şi anumite modificări, mai ales în ceea ce priveşte circulaţia auto în zonă.

„Protecţia şi valorificarea patrimoniului construit"

La capitolul restricţii, permisivităţi şi recomandări generale de resursă culturală, protecţia acesteia şi punerea ei în valoare se spune că este obligatorie efectuarea tuturor întreţinerilor necesare pentru stoparea fenomenelor de degradare a fondului construit istoric. De asemenea, se mai consideră obligatorie conservarea tramei stradale istorice, inclusiv a spaţiilor publice istorice de tip piaţă şi scuar, dar şi a perspectivelor directe spre mare. Documentaţia depusă la APM mai arată că este obligatorie, „într-o măsură ridicată" respectarea regimului istoric de înălţime, adică limitarea construcţiilor noi la înălţimea istorică maximă. Însă, este posibilă amplasarea unor accente de înălţime exclusiv în extremitatea vestică a zonei studiate şi anume la vest de strada Traian şi la sud de bulevardul Tomis. Arhitecţii recomandă şi revizuirea Listei monumentelor istorice pentru eliminarea oricărui tip de eroare şi pentru definirea ansamblului de arhitectură rezultat din evoluţia istorică a aşezării şi a zonei studiate. Ajungem şi la protecţia şi valorificarea patrimoniului construit, capitol în care se propune: modernizarea infrastructurilor edilitare, redefinirea sistemului de circulaţii şi refacerea îmbrăcămintei străzilor şi a trotuarelor, amenajarea de spaţii publice (iluminat stradal, spaţii verzi, puncte de belvedere), punerea în valoare şi protejarea siturilor arheologice, restaurarea/renovarea clădirilor din patrimoniul istoric şi acordarea facilităţilor şi sprijinirea financiară a proprietarilor care doresc să-şi renoveze clădirile, cu supravegherea atentă a eventualelor extinderi.

Trei etape, cu finalizare

Un capitol important este integrarea zonei în sistemul de circulaţii al oraşului, astfel, arhitecţii propun modernizarea şi echiparea drumurilor prin crearea unei străzi pietonale în interiorul Peninsulei, complementară cu circulaţia auto (sistem „pieptene"), urmărindu-se segregarea circulaţiei auto de cea pietonală şi permiţând aprovizionarea numai între anumite ore. Se doreşte punerea în valoare a elementelor naturale prin constituirea unor circuite pietonale pe faleză şi pe cornişă.

Se propune „crearea unui sistem de parcări, subterane şi de suprafaţă, atât în zonele limitrofe peninsulei cât şi pe aleile ocazional carosabile, se vor crea noi legături cu oraşul, având de rezolvat crearea unei legături mai bune cu centrele de interes urbane şi eliminarea circulaţiei de tranzit prin segregarea circulaţiei pentru Port de cea pentru Peninsulă". Se va construi un pasaj de subtraversare, care va avea cele două capete în strada Termele Romane, respectiv pe noua şosea a falezei, aflată la nivelul taluzului inferior, deci destul de jos faţă de restul terenului. Acelaşi lucru se va întâmpla şi la capătul opus unde, după intersecţia cu strada Vasile Canarache, terenul coboară până la intersecţia cu strada Termele Romane. Pasajul va avea câte o bandă de 3,50 metri pe sens, cu trotuar de 1,5 m pe ambele laturi. Avantajul tunelului, potrivit elaboratorilor studiului va fi „scurtcircuitarea" relaţiei dintre zona portului - implicit a viitoarei şosele de coastă a falezei - cu strada Termele Romane. Pe termen lung, pentru şoseaua falezei (viitoarea şosea de coastă?!) se propune câte o bandă pe sens, spaţiu verde de 1,50 m, pistă pentru biciclete de 1,50 m şi trotuar de 2 metri, pe ambele laturi, în total 14 metri lăţime. În ceea ce priveşte circulaţia, reabilitarea ei se va face în trei etape, urmate de o a patra, finală. Într-o primă fază, se va elimina traficul de tranzit către Port prin închiderea pentru autoturisme a străzii de acces direct dinspre Peninsulă spre Poarta 1. Se vor face străzi cu sens unic: Vasile Canarache, Regina Elisabeta, Remus Opreanu, Revoluţiei din 22 decembrie, Marcus Aurelius, Dimitrie Cantemir şi Mircea cel Bătrân. În cea de-a doua etapă, realizabilă în termen mediu, se va prelungi drumul de două benzi de acces pe plajă de-a lungul taluzului şi se vor realiza legături cu bulevardul Mamaia.

Bariere în Peninsulă

Se va închide circulaţia auto pe următoarele artere: Traian (deci şi străzile dintre aceasta şi bd. Tomis -actual pietonal), Revoluţiei din 22 decembrie (până la intersecţia cu Remus Opreanu). Din punct de vedere al traficului auto, strada Mircea cel Bătrân (până la intersecţia cu strada Termele Romane şi cu bd. Ferdinand), Traian (din dreptul Cercului Militar până la intersecţia cu strada Termele Romane), bd. Tomis (de la intersecţia cu strada Traian), devin străzi de importanţă locală. Cea de-a treia etapă, pe termen lung, prevede redeschiderea străzii de acces dinspre Peninsulă spre Poarta 1 şi va conduce traficul de legătură cu oraşul pe perimetrul Peninsulei (strada Termele Romane, bulevardul Regina Elisabeta, strada Remus Opreanu) şi noul drum de legătură cu bulevardul Mamaia. Strada Arhiepiscopiei va deveni pietonală. În etapa finală se va deschide tunelul care va trece pe sub Piaţa Ovidiu şi se va realiza străpungerea în continuarea străzii IG Duca până la nivelul platformei portului comercial, dar şi lărgirea drumului de-a lungul taluzului la patru benzi - se va realiza un sistem de acces auto controlat (bariere) în Peninsulă cu puncte de distribuite astfel: strada Mircea cel Bătrân la intersecţia cu Dragoş Vodă şi Aristide Karatzali, din strada Vasile Canarache la intersecţia cu strada Sulmonei, din strada Ovidiu la intersecţia cu str. Dr. Cantacuzino, din strada Remus Opreanu la intersecţia cu str. Revoluţiei din 22 decembrie. Toate celelalte intersecţii de pe străzile menţionate vor fi închise circulaţiei auto. În afară de străzile cu barieră, accesul auto în Peninsulă este permis pe bulevardul Tomis până la intersecţia cu strada Traian, bulevardul Regina Elisabeta până la intersecţia cu strada Revoluţiei din 22 Decembrie şi strada Traian până la Judecătorie. Celelalte străzi din Peninsulă vor deveni pietonale, ocazional carosabile pentru aprovizionare şi urgenţe.