Exclusiv De ce au respins magistraţii din Constanţa cererea de schimbare a Justiţiei din România (documente oficiale)

Amintim că, în urma unei analize specifice, Direcţia Naţională Anticorupţie a informat că „prevederile ordonanţei de urgenţă“, dacă aceasta intră în vigoare, „favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracţiunilor de corupţie“.
 
Cotidianul ZIUA de Constanţa prezintă, în exclusivitate, motivarea deciziei Curţii de Apel Constanţa prin intermediul căreia s-a respins cererea de schimbare a Justiţiei din România! În concret, este vorba despre solicitarea de anulare a celebrei Ordonanţe nr. 14, care a abrogat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală.
 
În prezent, dosarul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, instanţă care va lua o decizie definitivă în acest caz. Amintim că, în contextul OUG 13, în numeroase judeţe din România, sute de mii de cetăţeni au protestat de-a lungul mai multor zile.
 
În motivarea acţiunii se arată că, prin „prin OUG nr. 14/2017, Guvernul României a abrogat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, prin emiterea OUG nr. 14/2017, Guvernul României încălcând flagrant dispoziţiile legale şi constituţionale în vigoare“. 

Într-un viitor apropiat… 

„În ceea ce priveşte cererea relativă la constatarea nelegalităţii OUG nr. 14/05.02.2017 privind abrogarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală - la data de 11.02.2017, dată la care ar fi intrat în vigoare OUG nr.13/2017 şi ar fi trebuit să producă efecte, apreciază că justifică interesul în invocarea acestei chestiuni pornind de la premisa că, într-un viitor apropiat şi până la soluţionarea cererii de anulare ce face obiectul punctului doi din prezenta acţiune, Parlamentul României sau Curtea Constituţională va lipsi de efecte OUG nr. 13/2017“, se mai arată în motivarea acţiunii.

OUG 13/2017, către Parlamentul României 

„Se constată că OUG 13/31.01.2017 a fost emisă cu respectarea întocmai a dispoziţiilor Legii 4/2017, Guvernul îndeplinind toate condiţiile de legiferare impuse de Constituţia României în vigoare. Promulgarea Legii 4/2017 de către instituţia Preşedintelui României şi făcută opozabilă tuturor prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 48/17.01.2017, precum şi înaintarea OUG 13/2017 potrivit art. 2 din Legea 4/2017 către Parlamentul României, spre dezbatere în procedură de urgenţă, îndeplineşte toate condiţiile de legalitate şi constituţionalitate necesare, de care face vorbire inclusiv CCR în conţinutul deciziei din 8.02.2017. Actul normativ adoptat de Guvernul României, care cade sub incidenţa conflictului juridic dintre puterile statului, invocat de Preşedintele CSM şi Preşedintele României, este OUG nr. 14/2017, care a fost emis la data de 5.02.2017 cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 4/2017, a cărei aplicabilitate a încetat la data de 1.02,2017, data reluării lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2017 - a se vedea în acest sens dispoziţiile al. 66 din Constituţie: (1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an“, conform motivării acţiunii.

Concluzia judecătorilor  

În final, Curtea de Apel Constanţa a reţinut că, „prin acţiunea promovată, reclamantul (...) a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Justiţiei, ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea OUG nr. 14/05.02.2017 şi suspendarea efectelor OUG nr. 14/05.02.2017 până la soluţionarea definitivă a cauzei, solicitând totodată sesizarea Curţii constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 14/2017“. 

Instituţia Contenciosului administrativ  

„Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. I, alin. 7 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora «persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului neconstituţionale se poate adresa instanţei de contencios administrativ. În condiţiile prezentei,
rezultă, prin urmare, că, pentru repararea atingerilor aduse drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane printr-o ordonanţă de urgenţă, se poate recurge la contenciosul administrativ, însă în condiţiile reglementate de legea organică“, potrivit minutei judecătoreşti.
 
Judecătorii Curţii de Apel Constanţa au mai consemnat în documentele oficiale faptul că „cererea privind anularea, respectiv suspendarea executării unei ordonanţe de urgenţă nu poate fi dedusă controlului judiciar, excedând competenţelor instanţelor judecătoreşti. Nefiind incidentă niciuna dintre ipotezele vizate de teza art. 9, alin. 5 din Legea nr. 554/2004, nici excepţia de neconstituţionalitate nu poate urma cursul reglementat în art. 9, alin. 2 din lege, nefiind invocată într-o acţiune admisibilă, grefată pe coordonatele procesuale redate în articolul menţionat“.

 Acţiunea, inadmisibilă  

„Apreciind, pentru toate aceste considerente, că excepţia inadmisibilităţii acţiunii este întemeiată, instanţa o va admite, cu consecinţa respingerii întregii acţiuni, ca inadmisibilă“, se mai arată în motivarea Curţii de Apel Constanţa. Decizia magistraţilor din Constanţa a fost atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Spre aducere aminte 

Reamintim faptul că OUG 13/2017 prevedea, printre altele, că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă“. 

Îngrădirea exercitării unui drept  

Tot OUG 13/2017 mai prevedea că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă“.

DNA, foc şi pară  

Amintim că, în urma unei analize specifice, Direcţia Naţională Anticorupţie a informat că „prevederile ordonanţei de urgenţă“, dacă aceasta intră în vigoare, „favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracţiunilor de corupţie“.

Cine are de profitat  

„În plus“, mai arată DNA, „de aceste prevederi vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu“. „Prevederile care produc impactul cel mai mare se referă la: introducerea pragului cantitativ pentru prejudiciu - 200.000 de lei - prag sub care orice faptă de abuz în serviciu nu mai poate fi investigată (limita acestui prag a fost stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate); scăderea termenului de prescriere a faptelor la cinci ani ca urmare a reducerii sancţiunilor pentru abuzul în serviciu (pedeapsa scade nejustificat de mult, de la maximum şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea).
 
Prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia «dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative», sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale) abilitaţi să emită, să aprobe sau să adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor“, mai arată DNA.
 
Citeşte şi: 
 
Revine Ordonanţa 13! Se cere schimbarea Justiţiei din România! Magistraţii din Constanţa au luat deja o decizie
 
Exclusiv Justiţia din România nu se schimbă! Cererea de suspendare a OUG 14, respinsă de judecătorii din Constanta
 
Moment decisiv pentru Justiţia din România! Hotărârea va fi luată azi, la Constanţa!
 
Scenariul care zguduie Justiţia din România - DNA se uneşte cu DIICOT? Noua instituţie s-ar putea numi Direcţia de Crimă Organizată şi Anticorupţie (rechizitoriu)