Preşedintele Comunităţii Elene „Elpis“ Constanţa, Anton Antoniadis - „Nu contează ce imn este intonat, inima bate cu putere la amândouă“

Grecii din Dobrogea, reprezentaţi prin Comunitatea Elenă „Elpis“ Constanţa, continuă tradiţia şi prezintă o serie de evenimente care vor marca Ziua Naţională a Republicii Elene. Două popoare, cel român şi cel grec, vor demonstra, încă o dată, că legătura lor este strânsă, istorică şi nemuritoare.
 
„De când apar primele înscrisuri despre greci în România, în speţă pentru noi, dobrogenii, toate relatează despre excelentele relaţii umane sau comerciale dintre români şi greci. Că a fost vorba de războaie sau bucurii, au fost împărtăşite împreună, cu tristeţe sau bucurie, după caz, în concluzie, putem spune că au făcut front comun, atât în simţiri, cât şi în relaţii de tot felul.
 
Este demonstrat poate şi prin faptul că nu contează ce imn este intonat, cel românesc sau cel grecesc, emoţia şi trăirea este aceeaşi, inima bate cu putere la amândouă. În Constanţa, în acest oraş cosmopolit unde domneşte liniştea în ceea ce priveşte relaţiile interetnice, putem spune că grecii sunt priviţi şi admiraţi poate într-un mod mai special, poate şi din prisma faptului că de-a lungul vremii s-au făcut cunoscuţi prin numeroase acte de caritate şi donaţii atât către patrimoniul oraşului, cât şi către numeroşi cetăţeni, tradiţie continuată şi în zilele noastre de către Comunitatea Elenă Elpis Constanţa.
 
De-a lungul vremii, cetăţenii români ai Comunităţii Elene - pentru că asta suntem de fapt, cetăţeni români de etnie greacă - au adus aportul lor la dezvoltarea acestui oraş, aport cultural sau de altă natură, fapt de necontestat, de altfel, au încercat prin meseriile avute să clădească şi să dezvolte mentalităţi şi culturi.
 
Poate caracterul putem spune că ne este influenţat de un anumit aport de ADN grecesc, dar acesta, din câte ne cunoaşteţi, se manifestă prin bucuria vieţii, prin nevoia de a trăi viaţa la un nivel mai ridicat, şi este de fapt ceea ce încercam zi de zi toţi, indiferent de culoare, religie sau rasă, să trăim clipele ce le avem cu bucurie şi intensitate maximă.
 
25 Martie este ziua oficială în care se sărbătoreşte Ziua Greciei şi vă spun cu tărie că toată suflarea Comunităţii Elene trăieşte această zi la aceeaşi intensitate pe care o are şi ziua de 1 Decembrie, întâmpinăm aceste două zile cu aceeaşi emoţie ştiind şi având în minte sacrificiile făcute de cele două naţiuni, română şi greacă, de luptele şi jertfele de pe câmpul de luptă pentru a ajunge naţiuni libere, de a scăpa de sub jugul diverselor dominaţii sub care au fost de-a lungul veacurilor.
 
În încheiere, spun doar că România este patria noastră şi va invităm alături de noi în sala Casei de Cultură Constanţa în ziua de 23 martie să sărbătorim împreună, dar şi la activităţile de pe data de 24”, a declarat Anton Antoniadis, preşedintele Comunităţii Elene „Elpis“ Constanţa.
 
Astfel, sâmbătă, 23 martie, de la ora 18.00, va avea loc, la Casa de Cultură a Sindicatelor Constanţa, un spectacol omagial în acest sens. Pe scenă vor urca Ansamblul „Ilios“ al Comunităţii Elene Târgovişte, Ansamblul „Mini Elpis“ al Comunităţii Elene „Elpis“ Constanţa şi mai mulţi invitaţi surpriză.
 
Duminică, de la ora 12.00, va avea loc un tedeum la Biserica Greacă „Metamorphosis“ Constanţa, apoi, de la ora 13.00, din faţa Teatrului de Stat (Fantasio) se va pleca pe jos, într-un tur al moştenirii greceşti a Constanţei, organizat de Diana Slav, Constanţa Walking.
 

Istoria Revoluţiei din 1821

 
Marea Revoluţie a poporului elen din 1821 a fost un uriaş efort pentru eliberarea de sub o îndelungată sclavie de 4 veacuri şi restabilirea libertăţii şi demnităţii naţiunii. Această Revoluţie, de 9 ani, a reprezentat un şir nemăsurat de lupte cu succesive victorii şi înfrângeri, cu toate grozăviile pe care le presupune un război, precum şi un sir de evenimente politice şi demersuri diplomatice.
 
În 1814 a fost înfiinţată în Odesa organizaţia secretă Filiki Eteria. Obiectivul principal al Eteriei era renaşterea Imperiului Bizantin cu capitala la Constantinopol, nu proclamarea unui stat independent elen. Membrii Eteriei i-au propus să devină şeful organizaţiei lui Alexandru Ipsilanti, care, pe 6 martie 1821, a traversat râul Prut alături de susţinătorii săi. Astfel, putem spune ca revoluţia a început pe teritoriul României, însă Eteria, lângă care au luptat şi pandurii lui Tudor Vladimirescu, a fost înfrântă în cursul Bătăliei de la Drăgăşani pe 19 iunie 1821.
 
Oficial, pe teritoriul Greciei de astăzi, declanşarea revoluţiei a fost proclamată pe 25 martie 1821 la Mănăstirea Agia Lavra de către arhiepiscopul de Patras, Germanos. Lozinca „Libertate sau moarte” a devenit simbolul revoluţiei. În tot Peloponezul, în nordul Greciei, şi în numeroase insule au izbucnit revolte antiotomane. Data de 25 martie a fost stabilită ca aniversare oficială a revoluţiei şi este sărbătorită ca Ziua Naţională a Greciei.