Omagiu pentru Ioan Budai Deleanu, autorul primei epopee în limba română

 

• Ioan Budai Deleanu a fost un scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, conducător  al Școlii Ardelene. Astăzi se împlinesc 201 ani de când a trecut în lumea celor drepți.  

 Ioan Budai-Deleanu s-a născut pe 6 ianuarie 1760, în satul Cigmău, comuna Geoagiu, județul Hunedoara. A fost primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai din Cigmău.

A început să se școlească în satul natal. A urmat apoi seminarul greco-catolic din Blaj, începând în anul 1772. După finalizare, a mers la Facultatea de Filosofie din Viena. A urmat cursurile acestei instituții între anii 1777 – 1779.  S-a înscris la Facultatea de Teologie, în 1780, și a fost bursier al Colegiului Sf. Barbara timp de trei ani. A obținut titlul de doctor în filosofie.

A reușit să dobândească o solidă cultură umanistă. Din pasiune, s-a adâncit și mai mult în studiul limbilor străine, învățând astfel limba germană, franceză și italiană. În timpul studiilor sale la Viena, a proiectat un lexicon. Acesta era structurat în 10 volume pentru care aduna material. Tot în această perioadă, i-a cunoscut și pe Samuil Micu, Petru Maior și pe Gheorghe Șincai cu care a împărtățit convingerile iluministe ale acestora.

Activitatea sa profesională a început-o la Viena. Pentru o vreme, a fost dascăl al Bisericii Sf. Barbara. A devenit profesor și prefect de studii, dar pentru scurt timp, la seminarul de la Blaj, din 1787. Fire puternică, a intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob și a renunțat la intenția de a fi hirotonisit ca preot. După această experiență, s-a stabilit la Liov, unde a obținut, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.

În 1796 a ocupat scaunul de judecător la Curtea de Apel, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. A elaborat numeroase lucrări, pe teme diverse precum drept, pedagogie, istorie, etnografie, lingvistică și literatură. Din păcate, aceste scrieri au rămas la stadiul de manuscris, o parte dintre ele fiind publicate mult după decesul său. A fost autorul primei epopei în limba română, „poemationul eroi-comic“ Țiganiada sau Tabăra țiganilor, ediție definitivă de Jacques Byck, 1800 - 1812, în care tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale. Un alt poem satiric „Trei viteji“, rămas neterminat, valorifică motive din „Don Quijote“ de Cervantes.

Din seria scrierilor publicate enumerăm: „Țiganiada“ sau „Tabăra țiganilor“,  „Trei Viteji“,  „Temeiurile gramaticii românești“, „Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești“, „Teoria ortografiei românești cu litere latinești“, „Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae“, „Lexicon românesc-nemțesc și nemțesc-românesc“, „Scrieri lingvistice“ etc.  

Între 1780 până la 1856 parohia din Cigmău număra cinci preoți Budai. Budai-Deleanu a avut un frate secretar tesaurisat în Sibiu, un alt frate impiegat la oficiul salinelor din Oradea Mare și se presupune că un alt frate a fost preotul Salamon Budai din Cigmău, în perioada 1780-1800. Întâia școală din Cigmău s-a deschis în 1849, în casa învățătorului Petru Budai.

A fost unul dintre reprezentanții de seamă ai Școlii Ardelene. S-a stins din viață pe 24 august 1820,  în Lemberg, Regatul Galiției și Lodomeriei, Imperiul Austriac.

Citește și:

137 de ani de la nașterea lui Panait Istrati, unul dintre cei mai citiți și cunoscuți, în străinătate, scriitori români

140 de ani de la nașterea lui Geoge Enescu: „Vioara mi-a oferit mijlocul de a rămâne independent…“

La această dată, în anul 1870, a apărut poezia eminesciană „Epigonii“, în revista Convorbiri literare