O frumoasă şi interesantă legendă despre Kara Nogai Isa, povestită de un profesor de limba română

Personajul istoric Kara Nogai Isa şi istoria tătarilor constituie pretextul celui mai recent roman (mitologic) - „Legenda emirului Nogai“ - lansat de prof. Elena Netcu, un dascăl pasionat de istorie, care trăieşte bucuria scrisului, iar acum, la pensionare, după ce a crescut trei băieţi, se simte mult mai... liber să-şi împlinească dorinţa de a scrie.
 

„Sunt adevăruri istorice, nimic mistificat“

 
Autoare a 11 volume de versuri, dar şi de romane, Elena Netcu nu are nimic în arborele său genealogic care să o lege de etnia tătară, dar s-a născut în Isaccea (pe 30 august 1948), a trăit patru decenii în Tulcea, unde a fost profesor de limba şi literatura română în urma absolvirii Facultăţii de Filologie (secţia română - franceză) a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi (1976) şi aflând, din discuţiile cu istoricii, că Isaccea a fost reşedinţă a hanatului tătărăsc, a fost stârnită de curiozitatea de a studia mai tot ce ţine de această parte de istorie mai puţin revelată.
 
„Romanul meu este unul ficţional, dar bazat pe nişte documente. Suportul istoric este doar un pretext pentru acest travaliu care a durat doi ani. Dar tot ce veţi găsi în carte se bazează pe adevărul istoric, pentru că faptele în sine s-au petrecut, numai că ele sunt îmbrăcate într-o haină literară care să atragă cititorul. Respectă biografia şi succesiunea faptelor istorice, pentru că toată acţiunea porneşte din inima Asiei, de unde a început invazia şi până când au ajuns la gurile Dunării, unde a trăit Nogai trei decenii. Sunt adevăruri istorice, nimic mistificat, dar este o poveste cu personaje reînviate şi puse într-o lumină literară. Am studiat şi bucătăria tătărască, şi vestimentaţia, şi toate obiceiurile şi schimbarea religiei, pentru că iniţial au avut o viaţă tribală şi am urcat în fantastic pentru că Nogai a avut o altă soartă în copilărie. Ca, în cele din urmă, să aleagă calea armelor, într-o ascensiune fulminantă de la 30 de ani, până a primit misiunea pe care i-a dat-o hanul din Crimeea să păzească strâmtorile. Totul se petrece în secolul XIII, un secol gol de documente, dar am luat informaţii de la cronicarii de la Curtea Persană, din cărţile semnate de Valentin Ciocâltan, Anatolie Giosan, Gheorghe Brătianu, am urmărit şi alte materiale ale unor istorici pe care le-am găsit în mediul virtual“, a mai declarat prof. Netcu, pentru ZIUA de Constanţa.
 
La Medgidia, cu prilejul lansării cărţii, autoarea declara că unul dintre cei care au contribuit considerabil la „naşterea“ acestei cărţi este istoricul Victor Baumann.
 

„Un roman situat între legendar şi real“

 
Din recenzia realizată de prof. Anastasia Dumitru (Catedra de Limba şi literatura română a Liceului Teoretic „Lucian Blaga“ din Constanţa), am rezumat: „O carte despre viaţa unui războinic nomad, un roman situat între legendar şi real, între fantastic şi istoric, în care curajosul emir Nogai cutreieră spaţii vaste pentru a-şi împlini destinul de stăpânitor al lumii exterioare, dar nu şi al propriei lumi interioare, de aceea eroul va cădea pradă propriilor himere. Volumul aduce în prim-plan istoria tătarilor, descendenţi ai marelui Ginghis-han, despre care credeau că le este hărăzit a supune lumea, după cum aflăm şi din mottoul ce conţine cuvintele zeuluiTengri: «Noi, tătarii, avem o menire divină pe pământ. Marele Tengri, Dumnezeul Cerului şi al Pământului, ne-a făcut pe noi, să fim stăpânii lumii. Tengri a creat lumea de dragul nostru…», fiind un citat din roman, care este şi testamentul măreţului Ginghis-han. (p. 19)
 
Pentru a da mai multă autenticitate şi credibilitate întâmplărilor, chiar la începutul celor 260 de pagini, este inserată o scrisoare adresată de către Horia Suciu, istoric şi arheolog, lui Timur Althai, pentru a găsi răspunsuri la întrebările privind originea şi rolul poporului său. «Mărturiile culese de-a lungul vremii» refac «o fărâmă din ceea ce a însemnat neamul tătăresc în lume», însă cartea nu este o filă propriu-zisă de istorie, ci pe canavaua unei ere apuse ia fiinţă o frumoasă şi interesantă legendă despre Kara Nogai Isa care a plecat din stepele cumane, purtând cititorul de la Volga spre Nistru şi spre Dunăre, din Caucaz până în Balcani“.
 
Revenind la activitatea literară a prof. Elena Netcu, am aflat că este membră a Cenaclurilor literare „Panait Cerna“ şi „Nicolae Dunăreanu“ (1973 - 1985), a debutat literar (poezie) în revista „Convorbiri Didactice“ (1973). Prezentă în volumul colectiv „O Tulce literară“ (1985). Colaborează la revistele de cultură tulcene „Steaua Dobrogei“, „Aegyssus“, „Seniorii tulceni“ şi „Boema“ din Galaţi, „Ex Ponto“ din Constanţa.
 
Volume publicate: „Amforă în Necuprins“ - 2005 (versuri); „Ritual“ - 2007 (versuri); „Puiul Moţ“ - 2010 (versuri pentru copii); „Lenka“ - 2010 (roman); „Cavalerul cuvintelor“ - 2011 (versuri); „Isprăvile motanului haţ“ - 2011 (versuri pentru copii); „Verde pelin“ - 2012 (versuri); „Umbrele din valea rece“ - 2013 (roman fantastic); „Vânzător de amintiri“ - 2016 (versuri-selecţie de poeme); „Povestea unui legionar“ - 2016 (roman) - „Legenda emirului Nogai” - 2017 (roman mitologic).
 
xxxxxxxxxxxxxxx
 
Acum lucrează la un alt roman, intitulat „Exilaţii“, pe care îl consideră extrem de actual şi în care vorbeşte despre tinerii care au mirajul Occidentului.