Noi cercetări arheologice sistematice vor avea loc la Cetatea romano-bizantină de la Sacidava, județul Constanța (galerie foto)

• Cercetarea arheologică sistematică la cetatea Sacidava de la Dunăreni - „Dealul Muzait“se va desfășura în perioada septembrie – noiembrie 2021.
• Responsabil științific de sit este Sorin Colesniuc, iar din echipa de cercetare fac parte directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Aurel Mototolea și Traian Cliante – fost director al MINAC Constanța.

 
În data de 25 august 2021au fost aprobate cercetări arheologice sistematice ce vor fi desfășurate la Cetatea romană-bizantină de la Sacidava, județul Constanța.
 
Conform aprobării, cercetarea arheologică sistematică la cetatea Sacidava de la Dunăreni - „Dealul Muzait“se va desfășura în perioada septembrie – noiembrie 2021.
 
Responsabil științific de sit al cetății Sacidava este cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, iar din echipa de cercetare fac parte directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Aurel Mototolea și Traian Cliante – fost director al MINAC Constanța.
 

„Chiar dacă a ieșit la pensie, Traian Cliante ne ajută cu experiența sa de mai bine de 40 de ani. Cunoaște foarte bine cetățile, în special Sacidava“ – a declarat pentru ZIUA de Constanța, Sorin Colesniuc.

 
Sorin Colesniuc a menționat că momentan se efectuează lucrări de pregătire a terenului.
 

„La sfârșitul săptămânii vom efectua măsurători în zonă împreună cu o echipă ce va veni din Germania“ – a mai adăugat Sorin Colesniuc. 

 
Anul trecut au mai avut loc cercetări arheologice sistematice la cetatea Sacidava când au fost descoperite elemente ce aparțin secolelor IV și V.
 

„Am reușit să ne adâncim și să găsim monede și elemente de ceramică ce ar aparține secolului VI. Este o cetate necercetată. Suntem la început și sperăm să desfășurăm astfel de cercetări anual“ – a mai precizat Sorin Colesniuc.

 
Istoricul cetății Sacidava
 

„Cetatea Sacidava este situată între localitățile Rasova și Dunăreni, pe un deal înalt de pe malul drept al Dunării, în punctul Musait. Aici s-au identificat urme de ziduri și s-au recuperat câteva inscripții. Cercetările arheologice au început în anul 1969 și au continuat, cu unele întreruperi,  până în 1980. În ultimii trei ani s-au făcut intervenții de mică amploare în fortificația de aici. Numele de Sacidava este cunoscut din izvoarele literare antice și a fost confirmat de descoperirile epigrafice. În punctul Musait există o fortificație a limes-ului scythic, cu mai multe faze de dezvoltare, având o evoluție neîntreruptă de la începutul secolului al II-lea p.Chr. până în primul sfert al secolului al VII-lea p.Chr. S-au identificat mai multe niveluri de distrugere prin incendiu, dar unele nu acoperă întreaga fortificație, ci numai părți din ea. Un mare incendiu și o distrugere masivă sunt legate de secolul al III-lea, dar sudul fortificației nu a fost atins. S-a lansat ipoteza că atacurile gotice de la mijlocul acestui secol au fost cauza distrugerilor. În secolul IV a avut loc o refacere a incintei pe latura vestică și o extindere a cetății spre sud prin ridicarea unei noi incinte. Sacidava are acum un plan rectangular, cu laturile lungi de 125m, care închideau o suprafață de aproximativ 4ha. Zidurile aveau grosimea de cca 2m, iar turnurile sunt rectangulare. În fortificație și-au avut garnizoana în secolul al II-lea Cohors IV Gallorum și, probabil, din vremea lui Hadrian, Cohors I cilicum sagittariorum milliaria, iar mai târziu o vexillatio din legio II Herculia de la Troesmis (Iglița); ulterior, în secolele IV-V a campat aici o cuneus equitum scutariorum“ – se arată în prezentarea cetății de la Sacidava de pe pagina MINAC.

 
Sfârșitul secolului al IV-lea este legat de o nouă incendiere masivă. Secolul al V-lea este o epocă de repetate reconstrucții, arheologic constatându-se straturi puternice de arsură și cenușă. Este vremea când pe teritoriul Scythiei au loc raiduri ale triburilor germanice și hunice.
 

„Refacerea și înflorirea cetății de la începutul secolului al VI-lea sunt întrerupte de un mare incendiu, legat probabil de atacul kutrigur din anul 559. Nivelul următor al acestui secol, cu refacerile de pe latura sudică a incintei, este datat în a doua jumătate a secolului VI. Ultima etapă de viețuire între zidurile Sacidavei se desfășoară între anii 602-620. Chiar după dezafectarea incintei se constată o locuire sporadică de tip romano-bizantin, care dispare prin părăsirea acestor locuri de către ultimii locuitori“ – se mai arată pe site-ul MINAC.

 
Cercetări arheologice recente la Sacidava
 
Potrivit cercetătorului științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, în anii 2014 - 2016 s-au făcut unele intervenții de mică amploare, iar în anii 2017 și 2018 nu s-au mai efectuat cercetări arheologice.
 

„În toamna anului 2019 au fost reluate cercetările arheologice la Sacidava romană, cu un colectiv format din: dr. Sorin Marcel Colesniuc – responsabil științific și expert în Registrul Arheologilor din România, drd. Aurel Mototolea – specialist, Traian Cliante – expert și Tiberiu Potârniche – debutant. Astfel, în campania arheologică din anul 2019 a fost trasată o nouă secțiune - S2, paralelă cu S1, orientată pe direcția nord-sud. Cu acest prilej, au fost cercetate nouă complexe, printre ele fiind: locuințe romane târzii, o groapă în care s-a realizat liantul pentru construcție, o porțiune dintr-o stradă și zidurile unei clădiri de mari dimensiuni. De asemenea, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, dar și patru monede de tip follis, bine păstrate, datate în timpul împăratului bizantin Iustin al II-lea (565 - 578)“ – a mai precizat cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc.

Cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc a mai menționat că cercetările arheologice sistematice au continuat în campania arheologică din toamna anului 2020, când au fost extinse cele două secțiuni - S1 și S2.
 

„În S1 a apărut un edificiu despre care putem spune că are legătură cu alimentarea cu apă a cetății. Acest edificiu este căptușit cu mai multe rânduri de cărămidă și mortar ignifug. A fost deschisă apoi o nouă secțiune - S3, perpendiculară pe S1, cu speranța de a prinde relația cu zidul de incintă al cetății.
De asemenea, în această campanie arheologică au continuat cercetările la poarta de est, pentru a surprinde legătura dintre această poartă și zidul de incintă. În urma situației rezultate, specialiștii au decis să împartă cetatea în patru sectoare și să concentreze cercetările în sectorul de nord – est. În  ultimele zile au fost înregistrate noile descoperiri și s-au realizat fotografiile de final, desenele și releveele“ – a mai adăugat cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc.

 
Scopul cercetărilor arheologice sistematice de la Sacidava este acela de a afla cât mai multe informații despre această fortificație romană aflată pe limes-ul dunărean și despre așezarea care s-a dezvoltat în epoca romană.
 

„De asemenea, arheologii și-au propus să afle informații despre: raporturile dintre administrațiile romană și bizantină și populația autohtonă, dar și rolul pe care l-au avut romanii în evoluția populației locale. Materialele arheologice descoperite în campaniile arheologice au fost inregistrate, colectate și transportate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pentru a fi studiate, după care vor fi prezentate la sesiuni științifice și publicate. Materialele arheologice pot face obiectul unor expoziții temporare sau pot fi prezentate în expoziția permanentă a muzeului“ – a precizat pentru ZIUA de Constanța cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc.

 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 Sursa foto: ZIUA de Constanța