În viziunea lui Cristian Todie Cazinoul poate renaşte printr-o şcoală de inginerie a hârtiei şi un centru de artă teoretică (galerie foto)

E constănţean, iar de 40 de ani locuieşte în Franţa. Acolo, în inima Parisului, are un atelier de creaţie. Vorbeşte româneşte perfect, fără emfază, ca unul care ştie unde-i sunt originile. Cuvântul „idee” nu se află în vocabularul său curent, deoarece ideile i se par inerte, fără viziune, stinghere. El este omul acţiunii, un vizionar, un creator de realităţi posibile. Este tonic, are o minte brici, gesticulează mult. „Umple” locul prin simpla sa prezenţă, la fel cum o fac creaţiile sale, cărţile, care deschid lumi, porţi spre cunoaştere. A studiat la Constanţa, la Şcoala 12, azi sediu al Muzeului de Artă, la Liceul „Mircea cel Bătrân”, la Liceul nr. 5 şi, ca extern, la Liceul de Artă Plastică, unde a învăţat modelajul. Este Cristian Todie, inventatorul cărţii circulare care-i poartă numele - TodieBook, după modelul cubului lui Rubik - nu din aroganţă, ci din dorinţa de a-şi proteja creaţia. Cristian Todie doreşte să creeze la Constanţa o şcoală de inginerie a hârtiei şi un centru de artă teoretică, pe mare, în vecinătatea Cazinoului.
 
Prezent la Constanţa, zilele acestea, Todie s-a întâlnit cu publicul de la Marea Neagră prezentându-i, joi, la Art Gallery Constanţa, o parte dintre cărţile sale circulare, opere de artă în sine, dar şi un proiect remarcabil: construirea unei şcoli de inginerie a hârtiei şi a unui centru de artă teoretică lângă Cazino, nu pe uscat, ci pe apă. Proiectul este 100% realizabil. Voinţă să fie, că banii pot fi accesaţi prin fonduri europene. Ce presupune acest proiect?! Aflaţi mai multe în acest interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
 
Ce doriţi să creaţi la Constanţa?
O şcoală de inginerie a hârtiei şi un centru de artă teoretică, arta teoretică fiind o artă cultă, fondată pe baze academice, care are o multitudine de faţete.
Unde s-ar putea realiza aceste proiecte?
Acest centru ar fi o formă arhitecturală, plasată pe mare, lângă Cazino. În aceeaşi măsură în care Tate a evoluat într-o structură modernă, la fel şi Cazinoul trebuie nu doar restaurat, ci trebuie să devină o poartă a unui proiect european, o realitate potenţială. Intrarea va fi prin Cazino, printr-o pasarelă care să treacă la o altă dimensiune contemporană, cu arhitectură demnă de acest secol. Acesta este un obiectiv pe care constănţenii îl pot îmbrăţişa, mai ales în această perioadă post-industrială în care creaţia, arta pot să rezolve problemele economice şi culturale, cu o reflecţie în dimensiunea politică, a oraşului, aşa cum s-a întâmplat la Bilbao, unde s-au creat 60.000 de locuri de muncă, prin intervenţia Guggenheim. Aici pot avea loc expoziţii de artă la nivelul cel mai înalt. Această şcoală este gândită ca un proiect european, dar această şcoală poate să degajeze fonduri proprii, să devină o şcoală mondială de elită.
Pentru realizarea acestui proiect ar trebui să se implice autorităţile locale, prin alocare de fonduri?
Sigur, deoarece autorităţile nu au avut acest tip de proiecte. Acum este o evidenţă pe fundamentele reale. Sunt sigur că vor îmbrăţişa această realitate potenţială şi o pot susţine. Oamenii trebuie să propună politicii, nu politica oamenilor. Acesta este o propunere cu potenţial economic-cultural care nu a mai fost făcută până acum.
Veţi colabora şi cu Universitatea „Ovidius”, donându-i o parte dintre cărţile dvs.?
Ideea este să creăm o bibliotecă pe care eu să o alimentez cu cărţi de la Paris, cu cataloage, reviste de artă, pentru ca cei de aici să aibă materialul care le lipseşte pe hârtie, deşi internetul permite o mulţime de lucruri.
Cum vedeţi Constanţa după 40 de ani de absenţă?
Constanţa este, din păcate, descompusă. În momentul în care constănţenii devin conştienţi că suntem într-o perioadă post-industrială, creaţia trebuie să joace un rol efectiv în realizarea unor proiecte economice, europene şi internaţionale, pentru a arăta Europei că suntem un oraş european. Aceste lucruri nu se pot face fără creativitate, originalitate.
Cum vi se pare Muzeul de Artă din Constanţa?
Este foarte dotat. Mi se pare foarte coerent pentru istoria artei româneşti. Din păcate, nu avem un muzeu care să reflecte suficient arta contemporană. Dar acest lucru este remediabil şi tocmai acest Cazino cu această prelungire, gândită ca o clădire pe mare, sub forma unei nave, o adevărată revoluţie, poate să facă acest lucru prin atragerea unor artişti de anvergură mondială, pe fondul că arta teoretică este viitorul artei mondiale, dincolo de arta contemporană şi arta conceptuală, care sunt în decadenţă.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa