#citeşteDobrogea „Orice excursionist când vine pe o plajă începe a aduna cochilii“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Apărută în anul 1937 la Editura „Cartea Românească” Bucureşti, „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”, scrisă de renumitul naturalist Andrei Popovici-Bâznoşanu, împreună cu şeful de lucrări M.A. Ionescu, de la Laboratorul de Zoologie descriptivă din Bucureşti, face parte din seria titlurilor de mare preţ la bursa cărţilor rare româneşti.
 
În urmă cu opt decenii, cei doi cercetători îşi propuneau ca, prin intermediul acestei lucrări, să familiarizeze turistul interesat de flora şi fauna Mării Negre cu tot ce are ea mai semnificativ. „Fără să am pretenţia că lucrarea e completă sau perfectă, am însă convingerea că va servi multora şi va deştepta gustul pentru observarea naturii”, scria prof. A. Popovici-Bâznoşanu, la finalul prefeţei.
 
„Am hotărât un plan de tratare cât mai pedagogic şi am alcătuit călăuza de faţă, pentru elevi, studenţi, naturalişti, pentru vizitatorii plajelor, pentru marele public. Desenele sunt executate de şeful de lucrări M. A. Ionescu, aproape toate după materialul cercetat la faţa locului şi numai câteva desemne sunt adaptări după tratate (instrumentele de pescuit şi descrierea lor după «Pescăria şi Pescuitul în România», de Gr. Antipa)”.
 
Ne-a atras atenţia încă din introducere metafora cu care autorul descrie Marea Neagră. „Luată în ansamblul ei Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare, care are o tinereţe şi o bătrâneţe. Pe când însă împărăţiile cunoscute în Istorie au avut o tinereţe şi o bătrâneţe scurte, Marea Neagră există de milioane de ani şi va mai trăi încă milioane (...) Împărăţia Mării Negre nu are certificat de naştere. De unde au dedus atunci oamenii de ştiinţă istoria ei? După nişte documente ascunse pe fundul şi în malurile ei, documente ce consistă din strate de piatră, de nisipuri etc., din resturi de fiinţe găsite în aceste strate (fosilele)”.

Andrei Popovici-Bâznoşanu (25 martie 1876 - 20 octombrie 1969) s-a născut la Bâznoasa - Botoşani, fiind un pasionat naturalist, absolvind Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani, Şcoala Normală Superioară şi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Licenţa şi-a luat-o în 1897, la Iaşi.
 
Doctoratul în filosofie şi zoologie l-a susţinut la München, cu profesorul Richard Hertwig, în 1905. După specializări în Franţa şi Germania, a revenit în ţară, unde a înfiinţat Societatea Naturaliştilor din România (1899). A fost conferenţiar la catedra de zoologie a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti (1906), profesor titular la catedra de zoologie descriptivă (1920) şi a fondat Staţiunea zoologică de la Sinaia, în anul 1922, fiind şi directorul acesteia, până în 1941.
 
A fost bun prieten cu istoricul Constantin Kiriţescu. Dintre cele 48 de lucrări ştiinţifice publicate, amintim: Explicarea fazelor lunii (1902), Mediile zoologice din România (1937), Convergenţele în regnul animal (1949), Asupra fenomenului de convergenţă în lumea vegetală (1949), Cercetări de ecologie animală (1969), monografia Ortophera, Fauna şi flora Dobrogei, Atlas zoologic pentru studenţi şi elevi.
La Staţiunea zoologică de la Sinaia există un muzeu dedicat fondatorului său, Andrei Popovici-Bâznoşanu, iar la Bâznoasa s-a ridicat un monument dedicat naturalistului şi o şcoală îi poartă numele.
 
Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”.
 
"Porţiunea de uscat cuprinsă intre linia de contur a apei mării şi linia dinspre uscat ce denotă că apa poate năvăli sau a năvălit până la acea linie, se numeşte plaje. Excursionistul ce se plimbă pe plajele de la Budachi, Mamaia, Eforia, Carmen-Sylva, Mangalia,Ecrene, etc., îşi dă seama că aceste plăji sunt diferite ca suprafaţă, ca alcătuire (plaje numai de nisip, plaje de nisip amestecat cu cochilii, cu pietriş sau cu lespezi de piatră), ca poziţie (plaje ce are in spate faleză, plaje ce are în spate dune sau are uscat obişnuit). Întotde-auna însă plaja are un element constant: nisipul. Excursionistul va colecta nisip de pe diferite plăji, notând exact loca1itatea şi apoi va analiza la lupă şi va compara aceste nisipuri.Va constata că ele sunt felurite ca strălucire, ca mărime de boabe (nisip cu bobul mare, nisip cu bobul fin), după cum sunt felurite şi după natura lor. Este o analiză interesantă, atrăgătoare".
 
 

Orice excursionist când vine pe o plaje începe a aduna cochilii
 

"Orice excursionist când vine pe o plaje începe a aduna cochilii, fie din curiotitate fie spre a le păstra ca amintire; copiii inventează fel de fel de jocuri eu ajutorul cochiliilor. Scoicile (Lamelibranchiate) au cochilia formată din două valve: o valvă dreaptă şi o valvă stângă; rareori găsim ambele va1ve lipite una de alta, cele mai dese, ori ele sunt împrăştiate şi culegem sau valva dreaptă sau valva stângă. Dacă privim o valvă de Midie la exterior îi  distingem vârful şi o serie de linii curbe mai mult sau mai puţin concentrice; aceste linii sunt curbele de creştere ale cochiliei. Dacă privim o valvă de Cardium la interior, distingem vârful la dreapta şi la stânga acestuia dinţii.
 
Dacă avem și valva dreaptă şi valva stângă de la acelaşi Cardium, observăm cum la dinții  de pe o valvă corespund scobituri pe cealaltă valvă, şi invers ; de aceea, această parte a cochiliei care prezintă dinţi şi scobituri ce se închee între  ele  se numește ţâţână. Ţâţâna ţine strâns lipite valvele, la dreapta şi la stânga țâţânei de Cardium,ca şi la cele mai multe Lamelibranchiate, distigem două feţe rotunde, care repreziintă lacul de fixare al muşchilor ce închid valvele apropiindu-le; paralel cu marginea valvei și la o distanţă de-ea, se vede o linie care se sfârșeşte cu capetele ei la cele două urme ale muşchilor ,este linia mantalei".
 
Citește în format integral
 
 
"Cardium are o cochilie uşor de recunocut la exterior prin bombarea sa pântecoasă, prin coastele radiare ce peacă de la vârf spre margine, coaste ce se intretaie cu cu curbelele de creştere. La interiorul valvei se vede bine țâțâna ca dinţii, cele două pete (impresiuni) muşchiulare, precun şi linia mantalei paralelă eu marginea cochiliei. Dacă găsim un exemp1ar de  Cardium cu ambele valve şi-l privim pe-o muchie, vedem că are un centur în formă de inimă. Animalul trăește pe funduri nisipoase şi la acesta se poate-vedea cum la partea dindărăt a corpului ies dintre valve două sifoane scurte ca două tuburi, prin care se face circulaţia apei de mare ce intră printr-un tub în corp şi iese prin celălalt tub".
 
 
 
DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.   
 
 
Citește și:
 
#citeşteDobrogea 119 ani de la naşterea savantei dobrogene Victoria Iuga Raica. Amintiri despre Tulcea natală

#citeşteDobrogea „Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare“. Un nou titlu, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa