#citeșteDobrogea „Lampa vie nu este periculoasă, nu ia foc, nu face explozie, căci lumina ei este «rece»“. Prof. O. Mironescu, despre „lumina vie“ și semnificațiile ei

Regăsim în sumarul revistei Societății Culturale Dobrogene, în numărul 1 al anului II, 1921, din ianuarie-martie, al Analelor Dobrogei (serie veche), titlul „Lumina vie și iluminatul în viitor”, ce cuprinde două articole ale lui O. Mironescu.
 
O. Mironescu (născut în 10 iulie 1903, la Tecuci și decedat în 20 ianuarie 1973) a fost un om de știință, eseist, filosof, profesor universitar, colecționar de artă din perioada interbelică, fost deținut politic sub regimul comunist din România.
Cele două articole-manifest care îmbină deschiderea către ce e nou, către Orient, către extinderea orizonturilor și simpla lumină a micilor vietăți ce ne înconjoară, cum sunt licuricii, mici candele vii care dau farmec serilor de vară, sunt două subiecte antitetice și totuși care se completează unul pe celălalt.
 
În primul articol, O. Mironescu împărtășește ideea sa despre „lumea nouă”, despre cât de mult ne ajută, dar ne și încurcă această „digitalizare” rudimentară a vremurilor acelei perioade. Și totuși, el vede o evoluție, o direcție către mai bine, iar tot ceea ce vine după sine trebuie învățat din mers, cu pași mici. 

Câteva pasaje din articolele lui Mironescu 

„Hotărât lucru: Știința, clădită de mintea omenească, face minuni! ... Dacă acum 30 de ani, nu mai departe - ț’ar fi spus cine-va că azi vom comunica cu semenii noștri peste 9 țări și 9 mări, ai fi zis că acel cineva ș’a pierdut mințile! ... Acum câți-va ani, numai, cine căuta cârma balonului era gata să fie dus la balamuc. Și azi? Azi comunici cu Parisul, cu New-Yorkul, chiar mai repede decât cu vecinul de peste gard; vorbești cu prietenul la sute de kilometri și îi vezi chipul în oglinda din fața telefonului; stai acasă liniștit, îți sorbi cafeluța după masa de seară și, fără să te deranjezi de pe scaun, ascuți glasul celebrului cântăreț dela operă”, arată autorul O. Mironescu, la pagina 77 a numărului 2 din anul al II-lea, 1921, al Analelor Dobrogei.
 
Aceste noi descoperiri, noi orizonturi sunt făcute de oameni pentru oameni, chiar dacă uneori mintea omenească este limitată. Totodată, curiozitatea a fost cea care a dăinuit și care l-a făcut pe om să evolueze.
 
„Și pe toate mintea omului le-a răscolit, ea le-a dat ființă, ea le guvernează și, în fiecare zi, alte noutăți apar, căci nimic nu ne îndreptățește să spunem că puterea minții omenești e limitată. Mâine, poimâine... adio lumânări, petrol, gaz aerian, electricitate!... V’ați învechit, prea sunteți scumpe și periculoase!... Mintea omenească a găsit alt mijloc de iluminat, poate mai ieftin, mai dulce, mai sănătos. De astă dacă mintea omului s’a îndreptat către curiozitățile firei și ... câte n’a lăsat D-zeu pe pământ!!!...”
 
Al doilea articol are ca subiect „lumina” naturii și a vietăților, lumina nopții și minunățiile apelor, care, prin puterea lor, ne aduc „lumină” nouă, oamenilor de pretutindeni.
 
„Pe toată fața pământului, în văsduh, pe ape și în fundul nepătruns al oceanelor, se mișcă mii și mii de felinare vii cu lumini care de care mai dulci, mai atrăgătoare, mai minunate. Și în câte locuri fața mărilor nu se ia la întrecere, noaptea, din lumină, cu tăria înstelată, în vreme ce în pădurile de mărgean din fundul apelor adânci, iluminații feerice au loc, ca să îngădue primblările animalelor, hidoase ca din povești, cu felinare în frunte, aprinzându-le și stingându-le după voie, pentru ca să momească bietele vietăți mai mici care, atrase de lumina orbitoare, se răpăd și cad în gura mare deschisă a atotstăpânitorilor acestor ținuturi !...”
 
„Lampa vie nu este periculoasă, nu ia foc, nu face explozie, căci lumina ei este «rece», nici nu supără la ochi ca ori care altă lumină. Numai că nu a reușit, până acum, să o facă mai puternică, ceia-ce nu înseamnă că nu este posibil să reușească de acum înainte. De aceia lampa vie are azi în’trebuințări numai în pulberării, în minele de cărbuni, unde este atât de periculos de umblat cu alte lămpi care pe lângă lumină mai dau și căldură. Dar lumina acestor bacterii luminoase e slabă față de a altor animare mai mari”.
 
Pentru a se face mai bine înțeles și pentru a detalia motivele pentru care el vede lumină în orice ne înconjoară, O. Mironescu îl citează pe dr. Dubois, care, la o expoziție de la Paris din 1900, a explicat științific modul în care este produsă lumina vie. „Lumina vie fiind «lumină rece» - de oarece razele ei nu sunt întovărășite de raze de căldură, care orice alte raze de lumină - prezintă un mare avantaj pentru a fi întrebuințată acolo unde se cere să nu fie loc de căldură”.
 
Concluzionând, O. Mironescu își exprimă ideea potrivit căreia se poate produce artificial lumină vie în laborator. „Ne este îngăduit să nădăjduim că într’un viitor nu prea depărtat, omul va putea imita natura și în acest punct va produce «lumină vie» puternică după modelul luminei vii, pe care ni-l arată animalele așa de minunat”.
 
Puteți accesa varianta integrală a numărului 1 din anul 2 (1921) al Analelor Dobrogei AICI.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 
 
Citește și:
 
#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)
 
#citeşteDobrogea „O lege, ca să-și poată avea autoritatea ei, trebuie să fie fructul experienței, iar nu impusă ca sistem de dominațiune”. Manifest al lui Constantin D. Pariano