Capodopera „Giselle“, marea provocare pentru tinerii balerini debutanţi din Australia, Anglia sau Japonia (galerie foto)

Cu toate că programul companiei de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“ din Constanţa este unul extrem de încărcat zilele acestea, după cum ne mărturisea maestrul Horaţiu Cherecheş, pentru că se repetă intens atât pentru spectacolele în stagiune, cât mai ales pentru viitoarea premieră, „Frumoasa şi Bestia“, ce va avea loc la finele lunii viitoare, duminică seara am avut şansa de a descoperi o nouă generaţie de prim-solişti, impresionant de expresivi.
 
Baletul-poveste în două acte „Giselle“, pe muzica lui Adolphe Adam, nu este unul deloc comod, din punctul de vedere al coregrafiei, implicând foarte multă gestică, expresivitate, chiar pantomimă. Lucrarea, pusă în scenă la Constanţa de Monica Cherecheş şi Horaţiu Cherecheş, în urmă cu mai bine de zece ani, în coregrafia clasică semnată de trei nume consacrate mondial - J. Coralli, J. Perrot şi M. Petipa, a cunoscut interpretări dintre cele mai suave, pentru că rolurile celor doi protagonişti - Giselle şi Albert - doar astfel pot fi descrise.
 
Nu am putut-o admira pe Monica Cherecheş la premiera de-atunci, dar duminică, Nozomi Miura (Japonia, debut) a fost o diafană Giselle, plină de candoare, având alături un alt tânăr debutant, pe australianul Steward Douglas Callum, care, în actul doi, a fost extrem de expresiv, reuşind să transmită atât de fidel suferinţa pentru pierderea marii sale iubiri.
 
„Giselle“ spune povestea unei fete de ţăran pe nume Giselle, care, deşi iubită de vânătorul Hans, se îndrăgosteşte de Prinţul Albert, cel care îi va înşela aşteptările. La finalul actului I, Giselle moare cu inima frântă. În cel de-al doilea act, ielele, conduse de regina Myrtha, vor veni la mormântul lui Giselle şi o vor chema pentru un ultim dans împreună cu iubitul ei. El reuşeşte, datorită forţei dragostei lui Giselle, să supravieţuiască acestui vârtej ameţitor. Revenit la realitate, Albert păstrează imaginea fetei ca pe un dor nesfârşit al iubirii pierdute, al iubirii ce învinge moartea.
 
Tot în roluri de debut au evoluat şi tinerii balerini Andrada Ion (Mirtha), Ryan Brown (Hans) şi Yuria Soeta, cea care a realizat un pas de deux împreună cu talentatul Daia Kashiwaba, care dovedeşte o tehnică admirabilă.
 
La final, în ciuda unei săli semi-ocupate, poate şi din cauza faptului că spectacolul s-a mai jucat şi în urmă cu două săptămâni, balerinii au fost aplaudaţi frenetic de iubitorii acestui gen artistic.
 
La final, am stat de vorbă cu Steward Douglas Callum (24 de ani), care se află de aproape doi ani în compania constănţeană de balet, unde mărturiseşte că se simte extraordinar. Ajuns de foarte departe, de pe meleaguri australiene, din Brisbane, ne-a povestit că, deşi este o ţară mare, în Australia nu sunt prea multe companii de balet, iar în cele mari este foarte greu să prinzi un contract. „Şi chiar dacă semnezi un contract, sunt atât de mulţi balerini, încât este greu să ajungi în roluri importante precum cel pe care l-am avut eu în această seară. Aici am găsit o echipă mică, în care mă simt ca într-o familie. Şi pentru că sunt atât de multe reprezentaţii, şi oportunităţile să te exprimi în diferite roluri sunt mai mari “.
 
Despre trupa Oleg Danovski a auzit la English Ballet School, unde se fac multe audiţii şi unde colegii i-au împărtăşit experienţa lor. Totul i se pare foarte nou şi proaspăt aici, la Constanţa. „Şi simt că au încredere în mine să-mi ofere roluri din ce în ce mai importante. Ceea ce mă face să fiu mereu dornic de o pregătire intensă“, susţine artistul.
 
Următoarea întâlnire cu baletul va avea loc pe 29 aprilie, când va fi prezentat poemul-coregrafic „L’heure d’Or de Paris“.