Astăzi se împlinesc 67 de ani de la trecerea în neființă a marelui dirijor dobrogean, George Georgescu

 

• George Georgescu a fost un dirijor dobrogean, academician, director al Orchestrei Filarmonice din București. A rămas unul dintre cei mai mari reprezentanți ai stilului dirijoral clasic caracteristic școlii germane.

Astăzi îl omagiem pe George Georgesu, dirijorul dobrogean care a cucerit scenele din întreaga lume. S-a născut pe 12 septembrie 1887, în orașul Sulina, județul Tulcea. Cursurile de specialitate le-a făcut la București. A studiat vioara și violoncelul la Academia de Muzică din Bucureşti, clasa de violoncel a lui Dimitrie Dinicu. După finalizarea acestora, a mers la Școala Superioară de Muzică din Berlin. I-a fost elev lui Hugo Becker, un profesor eminent de violoncel.

A debutat în anul 1910, în cvartetul de coarde de sub conducerea violonistului Henri Marteau. Șase ani mai târziu, din cauza unui accident a fost nevoit să renunțe la cariera pentru care muncise o viață întreagă. Cunoscutul dirijor, Arthur Nikisch, i-a sugerat lui George Georgescu să studieze arta dirijorală. Acesta din urmă i-a ascultat sfatul, iar în anul 1918, a înregistart un succes uimitor la pupitrul prestigioasei orchestre filarmonice din Berlin.

O dată cu revenirea sa pe meleagurile natale, a preluat bagheta tinerei orchestre filarmonice din București. Cu fiecare spectacol, devenea vizibilă maturitatea și calitatea interpretativă a orchestrei. Dirijorul dobrogean a inclus în repertoriul orchestrei, pe lângă marii clasici ai compoziției, și opere ale compozitorilor români, precum George Enescu.

Chiar și după revenirea în România, George Georgescu a susținut concerte alături de filarmonica București și nu numai pe scenele din străinătate. În funcție de orchestre și de public, George Georgescu crea programe personalizate. Astfel, în Viena a dirijat compoziții de Johannes Brahms și Richard Strauss, compozitorii săi preferați. La Paris a creat un mix uimitor între compoziții de Maurice Ravel și Paul Dukas. În Praga a susținut uvertura la opera Mireasa vândută de Bedrich Smetana, în Sofia specacolul a cuprins concertul pentru pian și orchestră de Pancio Vladigherof. În Varșovia, sala a aplaudat simfonia „Cântece nocturne“ de Karol Szymanowski, iar în Italia compoziții ale lui Ottorino Respighi au încântat audiența.

Din 1926, a reușit să cucerească și scenele din Statele Unite, având bagheta orchestrei filarmonice din New York, sau împreună cu orchestra  Concertelor Colonne.

Activitatea profesională a lui Geoge Georgescu continuă chiar și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deoarece România era aliată cu puterile Axei, când dirijorul dobrogean nu se afla pe scena de la București, susținea spectacole în țările care făceau parte din această alianță. Însă, o dată ce războiul s-a încheiat, s-a încheiat și activitatea sa de la conducerea Filarmonicii din București. Lucrurile nu au rămas așa. În 1947 a ocupat pupitrul orchestrei radiodifuziunii române, datorită lui George Enescu care a intervenit.
Constantin Silvestri, dirijorul care a deținut pupitrul Filamonicii din București în lipsa lui George Georgescu, s-a expatriat la Paris. Astfel, în anul 1956, dirijorul dobrogean a revnit la conducerea orchestrei din capitală.

Patru ani mai târziu a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I și a primit titlul de Artist al Poporului.

A muncit neobosit la perfecționarea interpretativă a orchestrei pe care o conduce până la ultima suflare. S-a stins din viață pe 1 septembrie 1964.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: In memoriam George Georgescu, dirijorul-creator

#citeşteDobrogea: 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial