230 de ani de la apariţia primului ziar din spaţiul românesc - „Courier de Moldavie”

Recenta participare a unei echipe a cotidianului ZIUA de Constanţa la vernisajul expoziţiei „191 de ani de presă românească”, ce a avut loc la Biblioteca Academiei Române, ne oferă ocazia de a reveni asupra istoriei gazetăriei româneşti, cu prilejul împlinirii a 230 de ani de la apariţia primului ziar din spaţiul românesc - „Courier de Moldavie”.


De altfel, prof. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, era cel care joi, 13 februarie, la vernisaj, aducea în discuţie numele primului ziar, ca o dovadă a faptului că presa românească este chiar mai veche de 191 de ani: „Presa modernă românească sigur că începe în jur de 1800, cu ceva înainte, daca ne gândim la «Courier de Moldavie», care a apărut în franţuzeşte”.


Aşadar, pe 18 februarie 1790, apare, la Iaşi, primul număr al periodicului de limba franceză „Courier de Moldavie", considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc, publicaţie ce s-a dorit iniţial bilingvă, tipărită în limbile franceză şi română. De redactarea în limba română urma să se ocupe Scarlat Sturza, ginerele lui Constantin Moruzzi.


Deşi anunţată ca bilingvă - romană şi franceză - gazeta va oferi în timp aproape numai în limba franceză informaţii externe, ştiri diverse, precum şi traduceri foiletoane din apariţiile timpului. Ziarul a apărut în incinta Palatului Ghica pe acele timpuri cartierul general al cneazului Grigori Aleksandrovici Potemkin, comandantul armatei ruse stabilite la Iaşi.


„Courier de Moldavie” a fost o publicaţie periodică patronată de Potemkin, comandantul trupelor ruseşti în războiul ruso-austriaco-turc. Prinţul Grigori Alexandrovici Potiomkin, cunoscut în limba română şi ca Potemkin, a fost un general-feldmareşal rus, demnitar al statului şi amant al Ecaterinei a II-a, supranumită Ecaterina cea Mare, o figură emblematică pentru istoria Rusiei Moderne.


La plecarea din capitata Rusiei, Potemkin a luat cu el o tipografie de campanie şi tipografi de la Colegiul de Război din Petersburg. După căderea Oceacovului şi intrarea austriecilor pe 10 noiembrie 1789 în Bucureşti, Potemkin vine în Moldova, ocazie cu care este adusă şi tipografia care se va afla în Palatul Ghika, unde era cantonat comandamentul armatei ruse.


Potemkin a dorit să scoată această publicaţie cu scopul de a ajunge domn al Moldovei şi chiar rege al ţărilor româneşti reunite într-o nouă Dacie. Iniţial s-a dorit să fie tipărită pe o coloană în limba ţării, iar pe cealaltă în limba franceză. Apariţia lui a fost anunţată prima dată în numărul din 3 martie 1790 al ziarului austriac Wiener Zeitung. Era menţionat faptul că „această foaie va costa, pentru scurtul timp cât va apărea, trei galbeni” şi gazeta va apărea „atâta timp cât armata va rămânea în cartierele ei de iarnă”.


Sursa text: wikipedia.org
Sursa foto: Facebook Biblioteca Metropolitana Bucureşti - Filiala Liviu Rebreanu


Citeşte şi:

Cotidianul ZIUA de Constanţa, prezent la vernisajul de la Biblioteca Academiei Române. Ecouri la o expoziţie-document despre istoria presei româneşti (galerie foto)