#ConstanțaEsteBine Practica recunoștinței (4 august)

Astazi sunt recunoscatoare pentru PROSTIE.
Uneori îi spun IGNORANȚĂ și a fost colega mea de drum din copilărie. Nu am avut cum să știu despre multe dintre detaliile junglei numite ”civilizația omenească” și am aflat singură despre provocările sale.
Ignoranța m-a făcut de multe ori să mă consider mai bună decât eram cu adevărat, în acel moment.

La 16-17 ani ”eu le știu pe toate, eu le pot pe toate” - până m-am trezit cu bube și răni, închisă și ferecată de propriile prostii făcute. Mi-au trebuit vreo 20-30 de ani să desfac ce am legat fedeleș în prostie și ignoranță, în primii ani ai vieții.
PROSTIA interioară este moștenire de la strămoși și îmbogățită de propria contribuție.
Este deghizată în toate felurile - ca Importanță de Sine, ca bucată de hârtie numită ”diplomă”, ca pretenție și așteptare de la sine (”mă aștept să fiu prima, să obțin rezultatele propuse”).
Prostia este deghizată mai ales în ”Facă-se Voia mea”, ca și dicton de conducere a vieții.
L-am avut din copilărie și îl aud și azi în jurul meu la toți copiii: ”EU VREEEAUUUU!”. ”ACUM!” (și dau din picioare sau mă trântesc pe jos, ca cererea să fie clară!)
Cam așa mă rog foarte des la Divin.
”Doamne, VREEEAAAAUUUU să am X, Y, Z sau să fiu X, Y, Z”
Și dacă se poate, Doamne, ACUM!
Da, pentru ochii lumii pun masca cu ”înțelepciunea”, ”răbdarea” și ”așteptarea”.
Dar la fiecare Post negru pe care îl fac - când orele încep să curgă mai greu - PROSTIA apare și începe dialogul interior ”Vreau - ACUM!”
Ați încercat să ignorați Vocea Prostiei, când începe manipularea?
Este ca și cum ați ignora un bebeluș care urlă cu 100 decibeli continuu, chiar lângă urechea ta!
Sunt recunoscătoare Prostiei, Ignoranței și Importanței de Sine, care îmi permit să devin Micul Tiran din viața mea - să mă auto-sabotez și auto-agresez până la momentul în care să-mi fac viața mea (și pe a celor din jur) insuportabilă.
Până la momentul la care SĂ NU MAI POT. Dar deloc.
Și atunci, să găsesc puterea să fac TRANSFORMAREA - uriașul salt interior - HOHOTUL DE RÂS.
Asta m-a învățat prostia.
Asta mă învață zilnic IGNORANȚA.
Râsul în hohote. Și simțul umorului.
Dacă nu ar fi prostie - nu aș avea de ce râde.
Nu am mai putea face glume, bancuri, farse și năzbâtii.
Fiecare entitate energetică, precum Prostia are rostul ei.
Tot încercăm să scăpăm, ba de una, ba de alta. Încercăm să dăm la o parte minciuna, prostia, lenevia, hoția și altele. Dar dacă fiecare are SENSUL ei (altfel, n-ar avea rost existența)?
Recunoștință maximă pentru tot ce este, întrucât nu Voia mea este cea care a creat Realitatea ci altă Voie, mult mai cuprinzătoare.
Recunoștință Divinului pentru tot. Și pentru toți.
Vă iubesc!

Sursa text și foto: Facebook Zyanna Orinda