USR Constanţa face „ţăndări“ regulamentul privind suprafaţa minimă de spaţii verzi Ce amendamente au depus în atenţia primarului şi a Consiliului Local!

Filiala Constanţa a Uniunii Salvaţi România, reprezentată prin Stelian-Cristian Ion, în calitate de preşedinte, a transmis primarului municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, şi consilierilor locali o propunere la proiectul de regulament privind asigurarea suprafeţei minime de spaţii verzi pentru lucrările de construcţii şi amenajări autorizate pe raza municipiului Constanţa, regulament aflat în dezbatere publică.
 
Pentru început, este foarte important de menţionat contextul în care este adoptat acest regulament, susţin reprezentanţii USR: „Dintr-un oraş verde odinioară, Constanţa a fost transformat în ultimii ani într-un oraş al betoanelor, în care spaţiile verzi au dispărut unul câte unul. Cartiere întregi au fost mutilate, parcurile au fost ocupate de malluri sau de alte construcţii, spaţiile verzi din jurul blocurilor au fost desfiinţate şi înlocuite cu blocuri, fără respectarea legislaţiei în vigoare, cu încălcarea celor mai elementare norme de urbanism. S-a ajuns în această situaţie deoarece fosta administraţie publică locală fie a retrocedat prin dispoziţii dubioase mari suprafeţe de spaţii verzi, fie le-a vândut pe sume derizorii, după care a fost de acord cu schimbarea destinaţiei lor iniţiale din spaţii verzi în curţi construcţii, fie a dat autorizaţii pe bandă rulantă cu încălcarea prevederilor legale, fie a refuzat cu obstinaţie ani de-a rândul să alcătuiască Registrul spaţiilor verzi, sub diferite pretexte. În multe situaţii, constatăm cu tristeţe că actuala administraţie merge pe aceeaşi linie de «dezvoltare» a Constanţei care ne-a adus în situaţia de a avea un oraş betonat, prăfuit şi gri, fără spaţii verzi, alcătuit fără nicio viziune urbanistică“.
 
În acest context, iniţiativa adoptării unui astfel de regulament al spaţiilor verzi, apreciază membri ai USR Constanţa, ar trebui să îşi propună adoptarea unor reguli foarte stricte care să aibă drept efect creşterea suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi, ca o reparare a răului făcut în ultimii 16 ani. Este o ocazie importantă, care însă va fi ratată dacă regulamentul va fi adoptat în forma supusă dezbaterii publice.
 
Din păcate, referatul care fundamentează propunerea adoptării regulamentului spaţiilor verzi nu analizează situaţia actuală a Constanţei, nu recunoaşte situaţia dezastruoasă în care ne găsim din punctul de vedere al spaţiilor verzi, în schimb, îşi permite să critice legislaţia în vigoare care impune obligaţii concrete în sarcina administraţiilor publice locale pentru protecţia spaţiilor verzi, afirmând că aceste prevederi legale sunt nerealiste. În acest fel se justifică, într-un mod inacceptabil, încălcarea sistematică a legii în municipiul Constanţa de către autoritatea publică locală - primar şi Consiliu Local, se arată în propunerea transmisă primarului şi consilierilor locali.

Amendamentele USR la proiectul de regulament 

Reprezentanţii USR au formulat şi o serie de amendamente la proiectul de regulament, pentru a fi însuşite de iniţiator sau de consilierii locali:
 
1. Motivare: modificarea este propusă pentru o redactare completă a textului şi presupune adăugarea la începutul frazei a situaţiei premisă.
 
Art. 3: Construcţii administrative
Pentru construcţiile administrative (sediile serviciilor descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, sedii şi filiale de partide, sedii de sindicate, fundaţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, sedii de birouri, construcţii financiar-bancare), se va asigura o suprafaţă de spaţii verzi cu rol decorativ sau de protecţie de minimum 20% din suprafaţa terenului.
 
2. Motivare: modificarea este propusă în scopul punerii în acord cu HCJ Constanţa nr. 152/2013 şi presupune creşterea ponderii spaţiilor verzi de la 15% (cât se prevede în propunerea de regulament) la 50% (cât se prevede în HCJ).
 
Art. 4: Construcţii comerciale

Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de agrement, în exteriorul clădirii şi/sau în curţile interioare, de minimum 50% din suprafaţa totală a terenului.
 
3. Motivare: modificarea este propusă pentru o redactare completă a textului şi presupune adăugarea la începutul frazei a situaţiei premisă.
 
Art. 5. Construcţii cu funcţiunea de alimentaţie publică
Pentru construcţii cu funcţiunea de alimentaţie publică (restaurante, cluburi, baruri, cofetării, ceainării şi alte asemenea spaţii în care se oferă posibilitatea consumării pe loc a produselor pregătite şi/sau comercializate), se va asigura o suprafaţă de spaţii verzi, pe pământ vegetal, cu rol decorativ, de agrement şi de protecţie, de minimum 20% din suprafaţa terenului.
 
4. Motivare: Modificarea este propusă pentru respectarea regulilor de tehnică legislativă, precum şi în scopul punerii în acord cu HCJ Constanţa nr. 152/2013, care presupune creşterea ponderii spaţiilor verzi de la 30% (cât este în propunerea de regulament) la 40% (cât se prevede în HCJ). Este eliminată referirea la excepţii, având în vedere că Regulamentul nu se va aplica construcţiilor existente la data intrării sale în vigoare, astfel încât nu există motiv pentru care să se stabilească alte excepţii decât de cele prevăzute de art. 16 din forma propusă de noi.
 
Art. 6 Construcţii de cult
Pentru construcţii de cult se vor asigura spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi de protecţie cu suprafaţă de minimum 40% din suprafaţa terenului, exclusiv la sol.
 
5. Motivare: am propus eliminarea sintagmei „exclusiv la sol“ deoarece, în opinia noastră, TOATE spaţiile verzi trebuie asigurate la sol, conform propunerii de la art. 15. Am propus şi eliminarea literei b deoarece ea trebuie inclusă într-una dintre dispoziţiile finale, aplicabile tuturor categoriilor de construcţii pe care am propus a fi inserată la art. 16. În plus, pentru respectarea HCJ Constanţa nr. 152/2013, am propus creşterea ponderii spaţiilor verzi de la 25% (cât se propune acum) la 30% (cât este prevăzut în HCJ).
 
Art. 7 Construcţii culturale
Pentru construcţiile culturale (spaţii de expunere, muzee, biblioteci, case de cultură, teatre, cinematografe, circ) vor fi prevăzute spaţii verzi pe o suprafaţă de 30% din suprafaţa terenului.
 
6. Motivare: pentru respectarea regulilor de tehnică legislativă. De asemenea, am propus eliminarea ultimelor două propoziţii care se referă la situaţia creşelor, a leagănelor de copii şi a grădiniţelor, pentru a avea o reglementare unitară şi a ţine cont de faptul că numărul de copii înregistraţi la aceste unităţi este variabil.
 
Art. 8 Construcţiile de învăţământ
Pentru construcţii de învăţământ (creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, centre de pregătire profesională, cămine pentru studenţi) se vor asigura spaţii verzi amenajate compact sau de aliniament cu rol decorativ şi de protecţie, cu suprafaţa de minimum 20% din suprafaţa terenului.
 
7. Motivare: pentru respectarea normelor de tehnică legislativă
 
Art. 9 Construcţii de sănătate
Pentru construcţii de sănătate (spitale, clinici medicale, centre de recuperare medicală, dispensare, staţii de salvare), se vor asigura spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi de protecţie cu suprafaţă de minimum 30% din suprafaţa terenului.
 
8. Motivare: pentru respectarea normelor de tehnică legislativă si pentru respectarea HCJ Constanţa nr. 152/2013 în sensul creşterii ponderii spaţiilor verzi de la 35% (în proiectul de regulament) la 40% (în HCJ).
 
Art. 10 Construcţii sportive
Pentru construcţii sportive (complexuri sportive, săli polivalente, bazine de inot, stadioane, patinoare, poligoane pentru tir) se vor asigura spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi de protecţie cu suprafaţa de minim 40% din suprafaţa terenului.
 
9. Motivare: pentru respectarea normelor de tehnică legislativă si pentru respectarea HCJ Constanţa nr. 152/2013 în sensul creşterii ponderii spaţiilor verzi de la 30% (în proiectul de regulament) la 40% (în HCJ).
 
Art. 11 Construcţii cu funcţiune turistică
Pentru construcţii cu funcţiune turistică (pensiuni, hoteluri, moteluri, vile turistice) se vor asigura spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi de protecţie în suprafaţă de minimum 50% din suprafaţa terenului.
 
10. Motivare: pentru respectarea normelor de tehnică legislativă.
 
Art. 12 Construcţii de locuinţe unifamiliale sau colective
Pentru construcţii de locuinţe unifamiliale sau colective se vor asigura spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi de protecţie cu suprafaţă de minimum 30% din suprafaţa terenului.
 
11. Motivare: pentru respectarea normelor de tehnică legislativă.
 
Art. 13 Construcţii industriale
Pentru construcţii industriale (spaţii pentru producţie, spaţii de depozitare) vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie, în funcţie de categoria acestora, dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa terenului.
 
12. Motivare: din experienţa aplicării normelor în vigoare, se poate constata lesne că obligaţia amenajării spaţiilor verzi pe faţade sau la nivelul teraselor, deşi pare o soluţie ingenioasă, s-a dovedit ineficientă şi inaplicabilă în practică. Ca atare, am propus ca suprafeţele minimale de spaţii verzi să fie amenajate în mod obligatoriu la sol, cu posibilitatea unor amenajări suplimentare pe faţade şi terase. De asemenea, apreciem că se impune eliminarea posibilităţii includerii suprafeţelor amenajate cu dale înierbate în categoria de spaţii verzi, deoarece tot practica ne-a demonstrat că acesta nu este decât un artificiu folosit pentru eludarea obligaţiei de asigurare a unor suprafeţe minime de spaţii verzi. Cel mai bun şi actual exemplu este cel de la City Mall, unde s-a obţinut autorizaţie de construire sub condiţia asigurării unor parcări „înierbate“, însă acestea sunt acoperite cu pietriş, sunt degradate şi sunt incomode pentru pietoni. Mai mult decât atât, există hotărâri judecătoreşti în care s-a decis că aceste suprafeţe amenajate cu dale înierbate nu pot fi considerate spaţii verzi.
 
Art. 15 (1) Suprafeţele minime de spaţiu verde vor fi amenajate la sol, putând fi asigurate suprafeţe suplimentare de spaţiu verde în planul faţadelor si/sau la nivelul teraselor construcţiilor propuse.
 
(2) În suprafeţele minime de spaţiu verde stabilite prin prezentul regulament nu vor fi incluse suprafeţele amenajate cu dale înierbate.
 
13. Motivare: am precizat deja că, în redactarea actuală, art. 16 dă posibilitatea eludării acestui regulament şi transformării excepţiilor în regulă. De cele mai multe ori, sintagme de genul „obligativitatea asigurării suprafeţei de spaţiu verde“ sau „obligativitatea asigurării unui număr minim de locuri de parcare“ sunt interpretate în sensul în care investitorul propune de la bun început un proiect cu încălcarea acestor norme, pretinsa imposibilitate de respectare a regulamentelor izvorând tocmai din această modalitate de elaborare a proiectelor.
 
Dacă se doreşte impunerea cu fermitate a unor astfel de reguli şi admitem că ele sunt aplicabile pentru viitor, înseamnă că nu pot exista situaţii obiective în care aceste reguli să nu poată fi respectate. Dacă nu se poate respecta regula, nu se va emite autorizaţia de construire sau nu se va aproba planul de urbanism. Mai mult decât atât, analizând textul, observăm că este neclar, rezumându-se la stabilirea unei excepţii de ordin general, anume atunci când respectarea acestor reguli nu ar fi posibilă, şi inserând trei exemple criticabile: primul, referitor la cazul terenurilor cu construcţii existente pe care terenul rămas neconstruit este mai mic decât suprafaţa minimă necesară de spaţiu verde. În acest exemplu, de la bun început, terenul nu se pretează la o extindere a construcţiei, pentru că raportul prezent dintre suprafaţa construită şi cea amenajată ca spaţiu verde nu permite respectarea nici pentru viitor a procentului minim. Ca atare, în astfel de situaţii, dacă se doreşte extinderea, ar trebui instituită o regulă specială care să permită extinderea doar cu obligaţia amenajării unei suprafeţe de spaţiu verde egală cu suprafaţa extinderii. Această propunere a noastră se regăseşte la art. 16, alin. (2).
 
Al doilea exemplu se referă la situaţia în care şarpanta nu permite amenajarea de terase verzi. Am propus deja ca amenajarea suprafeţei minime de spaţiu verde să se realizeze la sol. În plus, chiar dacă propunerea noastră de asigurare a suprafeţelor minime de spaţiu verde la sol nu va fi acceptată, regulamentul se va aplica pentru situaţiile viitoare, caz în care investitorul ar trebui sa găsească o soluţie care să permită amenajarea de terase verzi.
 
Pentru construcţiile existente care se vor reface, discuţia este inutilă, deoarece pentru refacerea clădirilor existente la momentul adoptării regulamentului acesta nu ar trebui să fie aplicabil. În opinia noastră, aceasta trebuie să fie cea mai importantă excepţie admisă de regulament şi ea este propusă la art. 16, alin. (1).
 
Al treilea exemplu, referitor la clădirile cu statut de monument istoric sau cu valoare arhitecturală pentru care nu este permisă modificarea faţadelor, nu ar trebui să se regăsească nici el la situaţiile de veritabile excepţii, deoarece, potrivit principiului neretroactivităţii actelor normative, acest regulament trebuie aplicat numai pentru viitor, în niciun caz clădirilor vechi care sunt incluse în acest exemplu.
 
Am mai propus păstrarea ca excepţie a situaţiei schimbării de destinaţie a construcţiilor cu menţiunea că, pentru construcţiile autorizate după intrarea în vigoare a Regulamentului, schimbarea de destinaţie într-o categorie care ar impune condiţii mai restrictive în ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi, adică un procentaj mai mare de spaţiu verde obligatoriu, schimbarea de destinaţie să se poată realiza după trecerea unui interval de timp de minimum doi ani de la data semnării procesului-verbal de terminare a lucrărilor. Această regulă, menţionată la art. 16, alin. (2), este necesară pentru a descuraja eludarea regulamentului prin autorizarea pentru o categorie mai permisivă din punctul de vedere al suprafeţei minime de spaţiu verde, urmată, la scurt timp de la terminarea lucrării, de schimbarea destinaţiei într-o categorie mai restrictivă ca suprafaţă minimă de spaţiu verde.

Excepţii de la regulament propuse de USR 

(1) Prezentul regulament nu se aplică în cazul refacerii unor construcţii sau amenajări, situaţie în care proporţia dintre suprafaţa construită şi cea amenajată cu spaţii verzi va rămâne cea existentă înaintea adoptării acestui Regulament.
 
(2) Prezentul regulament nu se aplică în cazul schimbării de destinaţie la construcţii existente la data intrării în vigoare a regulamentului. În cazul construcţiilor pentru care s-a obţinut autorizarea după intrarea în vigoare a regulamentului, schimbarea destinaţiei într-o construcţie pentru care regulamentul impune o suprafaţă mai mare de spaţiu verde se poate face după trecerea unei perioade de doi ani de la încheierea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.
 
14. Motivare: Regulamentul trebuie să conţină în mod expres prevederea că se aplică pentru viitor, pentru a nu aduce atingere stabilităţii circuitului civil şi dreptului de proprietate. De asemenea, considerăm că trebuie menţionat şi că este aplicabil în cazul extinderii unor construcţii sau amenajări pentru care se solicită autorizare după intrarea în vigoare a Regulamentului, cu reglementarea expresă a situaţiei în care, la momentul adoptării Regulamentului, pe terenurile cu construcţii existente procentul minim de suprafaţă amenajată cu spaţii verzi era inferior celui stabilit în Regulament.
 
17. (1) Dispoziţiile prezentului regulament se aplică numai pentru viitor, pentru toate lucrările de construcţii şi amenajări care vor fi autorizate pe raza municipiului Constanţa după data intrării sale în vigoare.
 
(2) Prezentul regulament este aplicabil şi în cazul extinderii unor construcţii sau amenajări. În situaţia în care, la momentul adoptării Regulamentului, pe terenurile cu construcţii existente procentul minim de suprafaţă amenajată cu spaţii verzi era inferior celui stabilit în Regulament, nu se vor aproba extinderi ale construcţiilor sau amenajărilor decât prin amenajarea la sol a unei suprafeţe de spaţiu verde cel puţin egală cu cea supusă extinderii.
 
15. Motivare: schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate/prevăzute ca spaţii verzi a reprezentat una dintre principalele cauze ale diminuării spaţiilor verzi din municipiul Constanţa. De aceea este oportună impunerea interdicţiei schimbării destinaţiei terenurilor amenajate/prevăzute ca spaţii verzi, care este, de altfel, menţionată în art. 71 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului
 
Art. 18
(1) Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
16. Motivare: renumerotarea art. 17 din proiectul de regulament, care va deveni art. 19 în cazul preluării propunerilor noastre.
 
Citeşte şi:

Regulamentul, în dezbatere publică Autorizaţia de construire se va emite dacă se asigură suprafaţa minimă de spaţii verzi! (document)