Problema incompatibilităţilor şi cea a salariilor funcţionarilor ACoR, pregătită să meargă până la instituţiile europene

Demersurile iniţiate în luna martie de mai mulţi primari din judeţul Constanţa au antrenat primăriile din toată ţara. Este vorba despre solicitarea care a fost înaintată organelor de stat competente de către filiala judeţeană a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) cu privire la necesităţile personalului care lucrează în administraţia publică. În luna martie, la Constanţa, mai mulţi primari de comune s-au aşezat la masa discuţiilor împreună cu liderii locali ai filialei locale a Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) „Cartel ALFA“ şi au pus la punct un memoriu prin care a fost solicitat creşterea nivelului salarial al bugetarilor din administraţia locală. Ba chiar, cei mai mulţi dintre ei au concluzionat că mărirea retribuţiei liderilor de administraţie publică locală le-ar produce mai degrabă un deserviciu, reuşind doar să îşi atragă antipatia colegilor.

Demersul primarilor constănţeni, cu ecou la nivel naţional

Discuţiile de atunci se poartă, astăzi, la nivelul întregii Asociaţii a Comunelor din România. Până pe 3 august, staţiunea Neptun este gazda Adunării Generale a ACoR, dar şi a Consiliului Director al asociaţiei. Reprezentantul ACoR, filiala Constanţa, primarul comunei Cumpăna, economist Mariana Gâju, cunoaşte îndeaproape problemele cu care se confruntă angajaţii din primării. Tocmai de aceea, în calitate de lider al ACoR Constanţa, dar şi în cea de ordonator principal de credite, a înaintat un document, în atenţia preşedintelui ACoR România, Emil Drăghici, prin care solicită sprijinul în promovarea modificărilor legislative cu privire la salarizarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual din administraţia publică locală. Astfel, primarul a tras un semnal de alarmă asupra sistemului defectuos de salarizare din acest segment de activitate. „Ca urmare a creşterii salariului minim pe economie brut garantat în plată, s-a creat o situaţie de inechitate între salariaţii din instituţiile publice şi cei care beneficiază de salariu minim pe economie, funcţionarii publici ajungând de multe ori să aibă un venit nedemn“, a explicat gospodarul-şef al comunei Cumpăna, economist Mariana Gâju. „Ceea ce noi am demarat în luna martie la Constanţa a avut ecouri în toată ţara, iar acum cerem sprijinul ACoR pentru a ne face auziţi şi pentru ca cei care au puterea de a schimba această stare de fapt să ia act de solicitările şi demersurile noastre“, a mai spus şefa ACoR Constanţa, Mariana Gâju.

Incompatibilităţile, o problemă ce ţine de competenţa instituţiilor europene

O altă iniţiativă care îi aparţine primarului de la Cumpăna este şi cea prin care îi solicită şefului ACoR, Emil Drăghici, sprijinul în vederea „promovării demersurilor necesare pe lângă instituțiile europene, în recomandarea modificării legislative privind starea de incompatibilitate a aleșilor locali, prin armonizarea legislației românești cu cea europeană, precum și clarificării compatibilizării cu recentele evoluții din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene“, se arată într-un document al ACoR Constanţa.

„În ultimii doi ani, autorităţile administraţiei publice locale se confruntă cu greutăţi tot mai neprevăzute, deşi, de la centru, au promis soluţii de îndreptare a unor prevederi legislative care pun în dificultate activitatea acestora. Având în vedere gravitatea fenomenului de declarare a incompatibilităţii unui număr tot mai mare de aleşi locali, se impune concentrarea tuturor forţelor în rezolvarea acestei probleme vitale, în vederea evitării unui haos în administraţia publică locală. ACoR este recunoscută drept prima structură asociativă în cadrul Comitetului Regiunilor, de aceea solicităm promovarea demersurilor necesare pe lângă instituţiile europene, astfel încât legislaţia privind starea de incompatibilitate a aleşilor locali să fie modificată, prin armonizarea legislaţiei româneşti cu legislaţia europeană“, a declarat, pentru ZIUA de Constanţa, primarul comunei Cumpăna şi preşedintele ACoR Constanţa, economist Mariana Gâju.