Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
07:24 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Primarii din Constanţa, despărţiţi de „sabia“ electorală Preşedinţii CJ, aleşi „din rândul celor mai obedienţi consilieri, mimând democraţia“

ro

08 May, 2015 00:00 2071 Marime text
Este oficial: din 2016, modul în care sunt aleși președinţii de consilii judeţene va fi altul. Camera Deputaţilor a adoptat, cu 278 de voturi pentru, 22 împotrivă şi 14 abţineri, proiectul de lege privind alegerile locale, stabilind astfel că preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă, iar primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur. O fi bine, o fi rău... rămâne de văzut. În prezent, părerile şefilor de administraţie publică locală sunt împărţite.

ANI rămâne fără obiectul muncii 

O veste bună pentru aceştia este însă alta: „luptele seculare“ în instanţă, duse între aleşi şi Agenţia Naţională de Integritate pe tema incompatibilităţii, vor deveni din ce în ce mai rare. Plenul Camerei a adoptat, miercuri, şi proiectul de lege prin care primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. Astfel, ANI rămâne fără temei în declararea incompatibilităţii aleşilor care fac parte din conducerea acestor asociaţii.

Opiniile aleşilor privind această decizie le vom prezenta într-o ediţie viitoare.

Schimbarea mai mare intervine însă în cazul alegerilor preşedinţilor de consilii judeţene, votul revenind la forma de dinainte de 2004. Astfel, preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii vor fi aleşi în mod indirect, prin vot secret, de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia vor putea fi însă demişi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată - adică voturile a două treimi din numărul total -, atunci când acţiunea lor va fi motivată.
Proiectul de lege adoptat prevede totodată şi menţinerea actualei formule de alegere a primarului, într-un singur tur de scrutin. Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1.000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti. Cele mai multe discuţii s-au axat însă pe întrebarea: era mai bine înainte?

„Am pierdut atâţia ani orbecăind în întunericul socialist“ 

„Mi se pare absolut firesc ca primarii să fie aleşi dintr-un singur tur, iar cel care va conduce frâiele administraţiei publice locale să fie cel cu cele mai multe voturi ales de prima dată. Şi asta pentru că, în turul doi, lupta se face la alt nivel, iar candidaţii care nu au reuşit să smulgă decât câteva voturi vor face o coaliţie împotriva primului clasat, existând riscul în acest fel ca unul ales în primul tur cu 20% dintre voturi să devină primar cu sprijinul simpatizanţilor celorlalţi“, a explicat edilul-şef al oraşului Hârşova, Tudor Nădrag. „Am pierdut atâţia ani orbecăind în întunericul socialist şi vom pierde încă pe atât bâjbâind în ceaţa acestei perioade de tranziţie“, a adăugat acesta.

Vasile Delicoti - „Ar trebui să fie impus un prag electoral“

„Alegerea dintr-un singur tur nu este o idee rea, însă consider că trebuie să ne punem problema legitimităţii unui primar. Ar trebui să fie impus un prag electoral pe care să îl depăşească primul candidat clasat la alegeri. Dacă avem mai mulţi candidaţi, iar primul ales are votul a 20% dintre alegători, nu ştiu câtă legitimitate poate avea acel ales în faţa oamenilor. Trebuie impus un prag. De pildă, primarul să fie cel ales cu majoritatea voturilor, dar să aibă peste o treime din voturile cetăţenilor“, consideră primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti.

Aleşi pe baza unor „jurăminte“, mimând democraţia în alegeri

Mai tranşant în privinţa alegerii primarului şi a preşedintelui de consiliu judeţean a fost Valentin Vrabie: „Este o lovitură dată şi ultimei redute a democraţiei - votul. Astfel, interesele transpartinice sunt puse deasupra intereselor cetăţenilor. Ştim de 25 de ani că politicienii sunt mincinoşi, iar prin adoptarea acestei legi demonstrează că sunt şi laşi, neavând curajul de a ieşi în faţa oamenilor cu nume, prenume şi renume. Preşedintele consiliului judeţean va fi astfel ales din rândul celor mai obedienţi consilieri, pe baza unor promisiuni, înţelegeri şi «jurăminte», mimând democraţia în alegeri“. „Cât despre primari, voinţa poporului trebuie să primeze. De aceea, primarul ar trebui ales fie din două tururi, iar cel care a obţinut cele mai multe voturi să fie alesul legitim al majorităţii, fie dintr-un singur tur, dar să treacă de pragul de bun simţ de 50%. Iar aceasta este opinia unui primar care a fost ales cu peste 90% dintre voturi din primul tur al alegerilor“, a declarat şeful autorităţii publice locale de la Peştera, Valentin Vrabie.
 
„Dacă eminenţele cenuşii din Parlament aşa au considerat că este util să se facă alegerile, noi nu putem să facem nimic. Această modalitate de alegeri îi va avantaja pe cei care sunt deja pe funcţie, de aceea decizia a fost un pic vicleană“, este de părere primarul comunei Albeşti, Gheorghe Moldovan. „Cât despre preşedintele de consiliu judeţean... acesta va fi ales «cu siguranţă» din rândul celor mai valoroşi oameni din judeţ“, a adăugat gospodarul-şef, pe un ton ironic.
 
„Aşa cum am spus-o şi cu alte ocazii, legitimitatea sufragiului o dă numărul de voturi. De aceea pragul electoral de 50%+1 mi se pare imperios în cazul unui primar“, a declarat primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi. Cât despre alegerea şefilor de consilii judeţene din rândul consilierilor, gospodarul-şef consideră că procesul trebuie să fie uninominal. „Mi se pare total greşit ca un preşedinte de consiliu judeţean care are puterea de a decide pentru sute de mii de oameni din judeţ să nu fie ales uninominal. Orice ales trebuie supus sufragiului popular, de aceea nu consider că este cea mai bună variantă alegerea din rândul consilierilor, unii dintre ei ajunşi pe funcţie mai mult decât întâmplător“, a explicat Gheorghe Frigioi.
 
„Nu sunt în măsură să spun care ar fi fost cea mai potrivită opţiune, însă un lucru este cert: aşa cum se decide forma alegerilor pentru aleşii locali şi pentru preşedintele de consiliu judeţean, în acelaşi mod trebuie aleşi şi senatorii, şi deputaţii, şi preşedintele, pentru că, în definitiv, rolul tuturor este acelaşi: de reprezentare a intereselor oamenilor. Aşa ar fi democratic. Democraţia şi voinţa oamenilor nu se măsoară cu unităţi de măsură diferite“, a explicat edilul-şef de la Techirghiol, Adrian Stan.
Primarul comunei Seimeni, Lucian Blaj, consideră că alegerea din două tururi ar fi fost mai potrivită. „Nu este tocmai onorant să devii primar, reprezentantul unei comunităţi, şi să fii preferat de 20% dintre alegători, iar principalul contracandidat, de 19,99% dintre oameni. Mai corect ar fi să fie două tururi“, a explicat acesta.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii