Constanţa ruinelor, a trotuarelor „bombardate”, a celor 10.000 de câini vagabonzi Mazăre - „Constănţenii m-au ajutat să pun pe picioare cel mai frumos oraş din România” (galerie foto)

Municipiul Constanţa nu are un site de prezentare adecvat. În afară de site-ul Primăriei Constanţa, care nu este relevant, există doar câteva tentative de prezentare turistică online, insuficient documentate şi concepute simplist. Cea mai bună reclamă pentru Constanţa se vrea a fi însă cea făcută de primarul Radu Mazăre. Edilul şef scrie, pe blogul personal: „Constănţenii mă ştiu, m-au ajutat să pun pe picioare cel mai frumos oraş din România, de care cu toţii ne mândrim”. Declaraţia a fost postată în 2008. Nici atunci, nici acum, atâţia ani mai târziu, Constanţa nu pare să arate ca „cel mai frumos oraş din ţară”.
 
„Marlboro adventure”
 
De ce nu este Constanţa „cel mai frumos oraş din ţară”? Pentru că trotuarele sale te fac să te gândeşti, fără să vrei, la un soi de la „Marlboro adventure”. Pentru că arată deplorabil, chiar şi în 2013. Şi vorbim nu despre trotuare din cartiere mărginaşe ale oraşului, ci despre cele ale unor străzi din centrul urbei ca, spre exemplu, bulevardul 1 Decembrie, strada Theodor Burada, străzile Ştefan cel Mare, Bucureşti, Nicolae Grigorescu. Trotuarele străzilor mai sus menţionate sunt într-o stare atât de jalnică, încât eşti nevoit să porţi încălţăminte off-road atunci când te afli prin zona respectivă. O talpă subţire de pantof elegant creşte considerabil riscul accidentării în timp ce mergi, banal, pe trotuar. De tocuri nici nu poate fi vorba, dacă vrei să eviţi o fractură. Am mai atras atenţia asupra acestei probleme în urmă cu câteva luni, dar de atunci şi până în prezent nu s-a schimbat nimic. Aceste trotuare arată, în continuare, ca după bombardamente.
 
Spectacolul prăbuşirii
 
Să amintim aici şi situaţia Cazinoului din Constanţa. Clădirea reprezentativă a oraşului, edificiu care figurează pe lista monumentelor de interes naţional şi care, în ultimii ani, a cunoscut o degradare accentuată, zace în uitare. Inaugurat în 1911, Cazinoul are, în 2013, aspectul desăvârşit al unei ruine. Tencuiala a căzut, geamurile s-au spart, acoperişul s-a şubrezit. În interior, pe trepte sau în vreuna dintre săli, dai uneori peste pescăruşi morţi. Autorităţile locale n-au ridicat un deget pentru a împiedica degradarea imobilului. Astfel, singura clădire în stil Art Nouveau din Constanţa este astăzi definiţia decadenţei, a mizeriei, a istoriei călcate în picioare, batjocorite. Societatea civilă şi presa au atras atenţia, în ultimii aproape trei ani, în mai multe rânduri asupra acestui caz. În al doisprezecelea ceas, după ce a fost pasat de la autorităţile locale la cele centrale şi înapoi, Cazinoul a devenit subiectul unui proiect finanţat cu fonduri europene. Aşa cum declara viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, în urmă cu câteva luni, în prezent se lucrează la elaborarea documentaţiei, ceea ce presupune, printre altele expertize tehnice, urmând ca, ulterior, să aibă loc etapa de evaluare a proiectului, semnarea contractului de finanţare şi organizarea unei licitaţii pentru desemnarea constructorului care se va ocupa de reabilitarea imobilului.
A fost însă nevoie de atâţia ani pentru municipalitatea să reacţioneze pentru salvarea de la ruină a Cazinoului?!? În starea în care se află acesta din urmă acum, cu siguranţă nu contribuie la declararea Constanţei drept cel mai frumos oraş din România.
 
Oraşul celor 10.000 de câini fără stăpân
 
Nici la capitolul animalelor fără stăpân municipiul Constanţa nu stă prea bine. În toate cartierele oraşului, fără excepţie, câinii comunitari par să facă legea. Potrivit reprezentanţilor administraţiei publice locale, la ora actuală, în Constanţa există, în spaţiul public (aici nu intră însă platformele industriale, Portul Constanţa şi curţile firmelor), aproximativ 10.000 de câini fără stăpân. Ce se va întâmpla de la anul? Ei, bine, primarul a declarat, în luna octombrie a acestui an, că municipalitatea va aplica legea privind eutanasierea maidanezilor.
 
Problema spaţiului verde
 
Cât despre spaţiul verde din Constanţa, nu mai este un secret pentru nimeni că acesta este foarte puţin. De-a lungul anilor, orice petic de iarbă verde a devenit loc ideal pentru ridicarea unei construcţii. Fără ca reglementările urbanistice, regimul de înălţime să mai contreze. Şi, de asemenea, fără ca dreptul la lumină al constănţenilor să mai însemne ceva, de vreme ce noile blocuri ridicate s-au înălţat la doar câţiva metri de balcoanele lor, răpindu-le astfel dreptul de a avea, în faţa ochilor, mai mult decât un zid.
 
„Fierătăniile” din centru
 
Să nu uităm de centrul Constanţei, de kilometrul zero al municipiului. „Cel mai frumos oraş din România” se poate „lăuda” aici cu nişte aşa numite opere de artă. Sunt cele pe care cei mai mulţi dintre constănţeni, dar şi dintre turişti le numesc „fierătănii” şi sunt amplasate pe locul fostului Hotel Continental. Lucrări sunt acum ruginite, inestetice.
Creaţiile au fost realizate în timpul unei tabere coordonate de artistul plastic Ion Tiţoiu şi aparţin unor artişti de ale căror nume Tiţoiu nu-şi aduce aminte. Asta deşi chiar Ion Tiţoiu a declarat că ar fi vorba de „artişti mari”. În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor, nici despre aceasta nu ştim nimic.
În acest context, constănţenii sunt doar privitorii fără putere ai unor obiecte de arhitectură urbană despre care nu cunosc mare lucru şi care, spre dezamăgirea lor, sunt amplasate într-o zonă reprezentativă a oraşului, fără a avea legătură cu ea.