Concert de zile mari Centenarul Marii Uniri, marcat de Primăria şi Consiliul Pantelimon

Primăria şi Consiliul Pantelimon invită locuitorii comunei şi nu numai la o suită de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri.
 
Azi, 1 decembrie, începând cu ora 13.00, locuitorii comunei Pantelimon și ai satelor Pantelimon de Jos, Runcu, Nistoreşti şi Călugăreni sunt așteptați la Căminul Cultural pentru a marca Centenarul Marii Uniri.
 
„Evenimentul va debuta cu intonarea imnului de stat, urmată de îndemnuri patriotice, recitaluri de poezii, cugetări, Unirea în imagini, dar și Rezoluția Adunării Naționale. Nu vor lipsi dansurile, cântecele de țară și alte momente festive oferite celor care vor da curs invitației“, a transmis primarul localităţii Pantelimon, Costel Armăşescu. Nu în ultimul rând, cei prezenți se vor prinde într-o horă a unirii.
 
Ulterior, pe scena Căminului Cultural din localitatea Pantelimon vor urca ansamblul Ulmetum, naistul George Chițu, viorista Florentina Gheorghe, actorul Remus Archip, soprana Elena Georgian, corala Teodoxa. Va prezenta evenimentul Rodica Șerban.
 
În anul 2018 comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârşirea statului naţional român, realizată prin unirea provinciilor româneşti cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu ţara mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim Centenarul Marii Uniri.
 
Pe 1 decembrie sărbătorim: credinţa românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, România; efortul susţinut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români; năzuinţa românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei; tenacitatea liderilor şi a elitelor româneşti care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate; eroismul şi jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil; nesupunerea românilor în faţa imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele şi neacceptarea unei sorţi potrivnice; ambiţia românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire; raţiunea românilor de a căuta în permanenţă cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspiraţiilor legitime şi valorificarea acestor ocazii.