#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje „Vai de Constanţa noastră, năvălită de Ruşi”

„După războaiele cu Polonii urmează cele nesfârşite cu Ruşii. (Cel din 1711, terminat prin pacea dela Huşi; cel terminat prin tratatul dela Belgrad, din 3 Octombrie 1739; cel încheiat prin pacea dela Kuciuk-Kainardji, din 21 lulie 1774 şi cel încheiat prin pacea dela Iaşi, din 9 lanuarie 1792, prin care Ruşii îşi întind hotarele până la Nistru, pentru a sfârşi numai cu cele petrecute în cursul veacului XVIII).
 
Toate s’au purtat prin Dobrogia. Vai de Constanţa noastră, năvălită de Ruşi, care ştiu să facă războiul prin jafuri şi distrugeri, cu aliaţii lor creştini! Ce trebuie să fi făcut în ţara duşmanului păgân! Numai prăpăd, ruine şi scrum lăsau în urma lor!
 
Kustendje (Constanţa, nume dat de turci) după mărturia lui La Mottraye era în 1714 de o însemnătate prea mică, cu căsuţe rustice, afară de câteva locuinţe turceşti mai înfăţişătoare. Pune Tomis la Babadag ca şi Bell.
Din încurcata descriere, pe care ni-a lăsat-o Peyssonnel (scrisă la 1762), care a trecut prin Dobrogia, între anii 1750 şi 1753, fiind trimes ca consul francez, la curtea Hanului tătăresc din Crimeia, extragem:
 
„Mangalia este un oraş mare, are un târg public şi un mare număr de magazii de grâu. Portul este destul de spaţios şi poate primi vase oricât de mari; însă este nesigur, iarna. Importă mai puţine articole ca Varna. Exportă grâu, orz, secară, mei, brânză şi struguri, care sunt destul de mulţi, însă nu sunt buni de mâncat, ci se întrebuinţează la facerea ţuicii.“
 
„Tuzla Burun - între Mangalia şi Kustendje - este un loc pustiu. Aci e o radă deschisă şi nesigură.“
„Kustendje a fost un oraş mare. Acum este comandat de un agă, care are şi sarcina transportului grâului la Constantinopol. Portul este nesigur. Importă şi exportă aproape ca şi localitatea, despre care voi vorbi mai jos. (Cred că este vorba de Karaharman).“
 
„Sut-Ghiol este o pustietate. Are o radă rea,unde vin vasele câte o dată vara(!); iarna însă, nu.“
 
„Karaharman (azi Vadu, Constanţa) este un oraş destul de mare (!),în care se află mai multe magazii de grâu. Se încarcă multe cereale(!).“
 
În goana cailor, cu care a străbătut pustietatea înfioratoare a Dobrogiei, deatunci, Peyssonnel n'a cules decât nişte informaţiuni în pripă, pe care le-a încurcat, până într’atât, că pune „între oraşele mari“ sărăcăciosul sat - de azi chiar - Karaharman, unde se încărcau cereale (!).
 
 
 
#citestemaideparte
#capitolulII.Stăpânirea turcească.Kustendje
#TOMI-CONSTANTAmonografie(1931)
#AutorM.IONESCU-DOBROGIANU
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanța“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citeşte şi:
 
Cine a fost cazacul Mazepa, războinicul care tulbură Europa chiar şi după 300 de ani de la moarte. Răpus pe pământ românesc, a fost îngropat de şase ori

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje „În mâinile bulgarilor şi-a dat sfârşitul Constanţa. Turcii au înmormântat-o.” 
 
Tomi - Constanţa, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Marin Ionescu-Dobrogeanu (galerie foto)
 

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Hatmanul Mazepa se stabileşte în Dobrogea la 1709