Statisticianul constănțean, Nicholas Georgescu-Roegen a elaborat o serie de lucrări în acest domeniu Este Ziua statisticianului. De ce azi. Cine a stabilit

• Ziua statisticianului este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii iulie, respectiv la 8 iulie 2018, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 592 din 13 iunie 2002.
• Această zi marchează actul de naştere al statisticii oficiale din România.

Potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional de Statistică, www.insse.ro, la 12 iulie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă.

A fost una dintre primele instituţii publice înfiinţate în ţara noastră după Unirea de la 24 ianuarie 1859 şi unul dintre cele mai vechi oficii statistice din Europa.
 
La data de 12 iulie se împlinesc 159 ani de când Alexandru Ioan Cuza a semnat, în anul 1859, Ordonanţa Domnească prin care a consfinţit naşterea statisticii oficiale româneşti.

Rolul statisticii a fost înteles de la început de Cuza, acesta fiind reflectat in decretul de organizare a statisticii de stat emis la 1 iulie 1859: “considerăm că, spre a se putea introduce neapăratele reforme în toate ramurile administrative îndeobşte, cum şi în aşezarea dărilor de orice natură pe principiile constitutive ale convenţiei, este de neapărat a se aduna ştiinţele statistice, care să servească de bază atât guvernului, cât şi puterilor legiuitoare pentru elaborarea şi statornicirea legiuirilor între aceasta. Considerând că deşi ştiinţe de asemenea fire s-au adunat până acum la deosebitele departamente, totuşi ele fiind necomplete şi răzleţe, nu pot înfăţişa un rezultat indestulăor în privirea lămuririlor create de noua ordine de lucruri…”.

Actul de înfiinţare a statisticii oficiale a căpătat semnificaţia unei năzuinţe de împlinire mult aşteptate, consacrând eforturile, tenacitatea, perseverenţa şi înţelepciunea slujitorilor care şi-au închinat vocaţia, inteligenţa şi talentul unei ştiinţe pe atunci la început de afirmare, dar care avea să se împlinească apoi ca unul dintre pilonii fundamentali ai societăţii româneşti. Dintre aceştia, se detaşează cu strălucire două mari personalităţi ale statisticii noastre naţionale, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad, ei înscriindu-se deopotrivă în galeria de aur a marilor înaintaşi ai poporului român.

Şi Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad aveau aceeaşi viziune privind principiile şi obiectivele statisticii, locul ei în sistemul instituţiilor publice şi misiunea ei în slujba programului social într-o Românie în care, pentru prima oară după secole de aşteptare, apăruseră condiţiile dezvoltării unitare şi dinamice, ca premisă de prosperitate pentru toţi cetăţenii ţării unite. În această vastă activitate, cei doi pionieri ai statisticii oficiale româneşti s-au completat, orizontul mai larg şi experienţa europeană caracteristică formaţiei ştiinţifice a lui Dionisie Pop Marţian întregindu-se fericit cu buna cunoaştere pe teren a realităţilor ţării, proprie lui Ion Ionescu de la Brad. Este un indiciu preţios că, departe de a fi doar o „descoperire” a timpurilor noastre, vocaţia europeană a statisticii româneşti are rădăcini trainice, România independentă simţindu-şi în mod firesc rostul în angrenajul unei Europe ce încerca să se elibereze de fantomele despotismului şi împilării.

Pe parcursul existenţei sale, instituţia s-a numit, pe rând: Direcţia de Statistică Generală a Statului (1892), Institutul de Statistică Generală a Statului (1925), Institutul Central de Statistică (1936), Direcţia Centrală de Statistică (1951), Comisia Naţională pentru Statistică (1989), Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (1998) şi Institutul Naţional de Statistică (2001).

Imediat după înfiinţare, a fost realizat şi primul recensământ al populaţiei, desfăşurat în 1859/1860, care a oferit primele date referitoare la populaţie şi la aspecte ale vieţii social-economice din cele două provincii româneşti unite. Au urmat Recensământul stabilimentelor industriale, realizat în 1863, reprezentând prima cercetare de nivel naţional dintr-o ţară europeană şi recensămintele populaţiei din 1899 şi 1912, Recensământul General al Populaţiei României (1930), Recensământul General al României (1941), care a avut ca principal obiectiv inventarierea întreprinderilor industriale, Recensământul Agricol (1941), Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (1966, 1977, 1992, 2002, 2011), Recensământul General Agricol (2002-2003, 2010).

În 1913, a luat fiinţă învăţământul statistic universitar, prin Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (1913), iar în 1930 s-a înfiinţat Şcoala de Statistică, care a devenit, în 1941, Institutul de Statistică al Universităţii Bucureşti (1941). 

În timp, statistica oficială românească şi-a demonstrat importanţa, contribuind an de an, prin datele şi informatiile furnizate întregului spectru de utilizatori, la fundamentarea tuturor deciziilor importante pentru viaţa economică şi socială a naţiunii, inclusiv, în ultimul deceniu, în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană şi susţinerea demersului de integrare deplină a ţării noastre în cadrul comunitar.

Economist de talie mondială, autorul capodoperei „Legea entropiei şi procesul economic”, statistician, matematician, Nicholas Georgescu s-a născut la 4 februarie 1906, la Constanţa. Numele de „Roegen” şi l-a adăugat singur, fiind de fapt o anagramă formată din „Ne” de la Nicolae şi „Geor” de la Georgescu.
 
A studiat matematicile la Bucureşti cu profesori renumiţi precum David Emmanuel, Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu şi Octavian Onicescu. Diploma universitară a obţinut-o în 1926, iar în 1930 a obţinut titlul de doctor în statistică de la Universitatea din Paris. Între 1930-1932 a efectuat studii postdoctorale la Londra, cu Karl Pierson, iar între 1932-1934 la Harvard, cu faimosul economist Joseph Alois Schumpeter. Acesta l-a apreciat în mod deosebit şi i-a propus scrierea unui tratat de economie teoretică, pe care Georgescu-Roegen nu a putut să-l înceapă.
 
După terminarea studiilor de specialitate s-a reîntors în ţară şi s-a ocupat cu reorganizarea statisticii economice din cadrul Institutului Central de Statistică. La Ministerul Economiei a fost director al direcţiei de import. În această perioadă a elaborat o serie de lucrări în domeniul statisticii, demografiei, economiei teoretice şi economiei naţionale. A făcut parte din colectivul de redacţie al Enciclopediei României.

Sursa foto: Facebook/ Institutul Național de Statistică

Citește și: #citeşteDobrogea Destinul american al unui savant constănţean. 113 ani de la naşterea lui Nicholas Georgescu-Roegen