„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Despre construcția sediului INFP, locul unde sunt decodate „mesajele“ pământului

• Pentru a putea descifra „Codul Morse“ al plăcilor tectonice este nevoie, în primul rând, de trăinicie și rezistență în construcția clădirii.
• Sediul Institutului Național pentru Fizica Pământului a fost construit, în numai 11 luni, de compania bucureșteană Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
• Desfăşurată pe o suprafață de 2.240 de metri pătrați, clădirea Institutului Național pentru Fizica Pământului are destinația de sediu administrativ, sală de observații și măsurători seismice, bibliotecă, birouri și laboratoare.
• În Eforie se află unul dintre cele mai moderne observatoare seismologice din această parte a lumii, acesta fiind integrat în Rețeaua Seismică Națională, adăpostită în sediul INFP.
• În semn de recunoaștere a standardelor înalte la care s-a desfășurat întreaga lucrare executată la sediul INFP, aceasta a fost premiată cu Trofeul Calității.

Pământul ne „vorbește“! În fiecare moment, mișcările continue ale plăcilor tectonice ne transmit mesaje importante și ne dau indicii despre cum am putea să ne ferim de vibrațiile ce ar putea avea efecte devastatoare.
 
Totuși, pentru a putea „traduce“ și interpreta corect „mesajele“ pământului, pentru a descifra „Codul Morse“ al plăcilor tectonice este nevoie, în primul rând, de trăinicie și rezistență în construcția clădirii ce adăpostește tehnologia necesară în decodarea mesajelor telurice.
 
Tocmai acesta este cazul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, al cărui sediu modern îmbină standardele moderne arhitectonice și inginerești cu exigențele proprii unei clădiri cu un asemenea specific.
 
Construcția sediului INFP de la Măgurele a durat 11 luni, opera fiind întreprinsă de compania bucureșteană Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
 
În semn de recunoaștere a standardelor înalte la care s-a desfășurat întreaga lucrare, aceasta a fost premiată cu Trofeul Calității.
 

Tehnici de construcție și concepte arhitecturale moderne

 
Așa cum precizam anterior, antreprenorul construcției executate în 2005 a fost compania Aedificia Carpați, proiectul fiind întocmit de Carpați Proiect SA, iar șef de proiect fiind arhitectul Daniela Demetriu.
 
Desfăşurată pe o suprafață de 2.240 de metri pătrați, clădirea Institutului Național pentru Fizica Pământului are destinația de sediu administrativ, sală de observații și măsurători seismice, bibliotecă, birouri și laboratoare, potrivit antreprenorilor.
 
Cele mai moderne tehnici de construcție și concepte arhitecturale au făcut ca proiectul să poată fi executat într-un timp atât de scurt, de 11 luni.
 
Clădirea are o suprafață desfășurată de 2.238 de metri pătrați, un regim de înălțime P+E și terase circulabile și necirculabile pe o suprafață de 1.134 de metri pătrați.
 
Unul dintre aspectele interesante în legătură cu sediul INFP este că acesta trebuia să îmbine cerințele specifice și rigorile impuse pentru adăpostirea sistemului de veghe anti-seism cu zona de birouri destinate cercetării și altor funcții necesar a fi îndeplinite într-o astfel de clădire.
 
Cu toate acestea, arhitectura imobilului îmbină armonios cele două mari zone de activitate adăpostite de Institutul Național pentru Fizica Pământului.
 

Observatorul seismologic de la Eforie, integrat în sistem

 
În ce privește rolul de veghe seismică a INFP, nu este de trecut cu vederea faptul că în orașul Eforie se află unul dintre cele mai moderne observatoare seismologice din această parte a lumii. În prezent, observatorul face parte din Rețeaua Seismică Națională.
 
La momentul inaugurării acestui observator, în 2008, Gheorghe Lămureanu, directorul INFP, declara, citat de presa centrală, că acesta „poate monitoriza orice mișcare seismică produsă, de la Himalaya și până la Roma. De aici se pot supraveghea cutremurele și mișcările seismice și mișcările datorate valurilor tsunami, pentru că, la sud de Mangalia, există, pe teritoriul bulgar, o falie puternică ce generează cutremure“.
 

Structură de rezistență mixtă la INFP

 
În acest context, cu atât mai important este ca toate datele ce vin de la observatoarele seismologice din țară să fie centralizate în cadrul unui sistem național adăpostit de una dintre cele mai sigure clădiri.
 
În acest sens, este de menționat și faptul că structura de rezistență a sediului INFP este, potrivit Revistei Construcțiilor, una mixtă, realizată pe cadre și diafragme din beton armat, cu planșee din beton armat monolit.
 
Așa cum am precizat, de altfel, întreaga lucrare a primit distincția Trofeul Calității.
 
Citește și:

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Palatul Băncii Naționale a României și amplele lucrări ce au redat monumentului farmecul istoric